Natalia Bzovîi, o tânără în vârstă de 21 de ani, originară din Ungheni, Republica Moldova, impresionează prin modul cum a renovat o casă bătrânească pe care a moștenit-o. Locuința este veche de peste un veac, iar acum arată precum un muzeu.
Natalia a primit casa drept moștenire în adolescență. Atunci a aflat că este proprietara unei locuințe construită în 1920. Era ridicată după cum se obișnuia în acele vremuri: din chirpici, pardoseală din pământ bătătorit, acoperiș din șindrilă de lemn, iar tencuiala era din var cu nisip și tot cu var s-a făcut și zugrăvirea.
”Pentru neamul nostru este o carte vie, o adevărată comoară, pentru că ea ne povestește, acum, nepoților, simplitatea omului de atunci”, a relatat moștenitoarea casei, Natalia Bzovîi pentru conday.md.
Nu lipsește prispa casei, un element specific caselor tradiționale din Republica Moldova, dar și din România. Soclul de pământ de la baza pereților în exterior este menit să protejeze pereții casei de condițiile meteo nefavorabile, precum ploaia sau frigul.
Cum arată interiorul locuinței? Totul în jur în spune o poveste. Amintirile sunt la fiecare pas, iar elementele tradiționale sunt nelipsite: costume tradiționale, rochii de mireasă de altădată, obiecte din ceramică, prosoape sau icoane vopsite pe lemn.
Aceeași locuință ascunde și o istorie tristă, cea marcată de regimul sovietic, care se poate regăsi în cărțile vechi din interior. Cea mai frumoasă încăpere din casă este ”casa mare”, adică cea mai curată și aranjată dintre toate, destinată de obicei oaspeților.
Natalia a văzut un potențial în comoara ce i s-a lăsat pe mână. A decis să o decoreze după bunul plac, păstrând totuși obiectele de altădată și adăugând o pată de culoare. A pictat locuința cu flori, inspirându-se de la casele din Bucovina și din Polonia.
”În interiorul casei toate obiectele sunt adunate de mine, într-o perioadă de trei ani – cele mai prețioase sunt fotografiile bunicilor, străbunicilor și ale stră-străbunicilor, dar și alte obiecte de decor: prosoape, ii, costume tradiționale, rochii de mireasă, obiecte din ceramică, unelte vechi agricole, icoane vopsite pe lemn, cărți vechi cu istorii uitate.
Casa a fost martoră canibalismului, foametei și sărăciei provocate de regimul sovietic în Basarabia. Este un tipar al caselor țărănești extraordinar de simple – 4 geamuri pe fațadă, interiorul se împarte în 2 camere: casa mare și camera unde locuiau peste 8 persoane).
„Casa Mare” este cea mai mare și frumoasă odaie din casele țărănești, destinată oaspeților și sărbătorilor. Țăranii nu locuiau în ea”, a mai detaliat Natalia Bzovîi pentru sursa menționată anterior.