Natalitatea din România, cea mai scăzută din ultimii 90 de ani. Ce măsuri ia statul român. Ministrul familiei: „E necesar un sprijin financiar”

Datele oficiale arată că nivelul natalității din România continuă să scadă îngrijorător de mult. Printre motivele ce stau în spatele numărului tot mai mic de nașteri se numără dorința tinerilor de a amâna momentul aducerii pe lume a unui copil, doar un cuplu din cinci dorindu-și acest lucru, dar și dificultățile cuplurilor în ceea ce privește conceperea, situație în care unul din șase cupluri are probleme cu fertilitatea. În acest sens, autoritățile statului anunță mai multe măsuri de sprijin.

Natalitatea scăzută, o problemă tot mai mare în România

În România există și acum localități în care nu s-a mai născut niciun copil în ultimii trei ani, dar și localități unde nu au venit pe lume mai mult de 5 bebeluși. Potrivit Eurostat, în țara noastră există 1,7 milioane de cupluri fără copiii, o cifră foarte mare, dat fiind faptul că în urmă cu un deceniu numărul lor abia trecuse de un milion.

Nu doar întârzierea angajamentului duce la scăderea natalității, ci și alte schimbări aparent neimportante, dar decisive în ceea ce privește viitorul țării. A crescut inclusiv numărul cuplurilor în care partenerii sunt separați, locuind sau muncind în alte țări. Divorțurile au fost simplificate și normalizate, fiind alese mai degrabă parteneriatele civile în detrimentul căsătoriei tradiționale. De asemenea, când vine vorba de conceperea unui copil, multe familii aleg să se rezume la mai puțini, comparativ cu generațiile trecute, când numărul de copii era destul de important.

Un alt aspect important este vârsta femeilor care devin mame. În București, de exemplu, în ultimii 25 de ani, numărul femeilor cu vârste cuprinse între 30 și 40 de ani a crescut de șase ori, iar al celor cu vârste de peste 40 de ani, de cinci ori. Iar când vorbim despre mai puțini copii, automat ne referim și la mai puțini elevi și studenți. Acest lucru înseamnă o reorganizare totală a unităților de învățământ și al numărului de cadre didactice.

Digi24.ro

Surse: Horațiu Potra și neo-legionarul Eugen Sechila, întâlnire conspirativă, în județul Ilfov. Ce plănuiau

„În momentul în care noi eram copii, la 25 de ani trebuia să ai copil și familie, că era presiunea socială și ăsta era modelul cultural. În momentul de față, dacă faceți la 25 de ani copil, probabil lumea va gândi că e prea devreme totuși, etc, etc. Și atunci prima dată vă duceți în educație, vă așezați bine profesional, eventual faceți și împrumut la casă și amânați momentul natalității la 30 și ceva de ani. Din momentul în care faceți copil la 30 și ceva de ani, vârsta biologică nu vă mai dă voie să faceți mai mult de doi copii. Că ne place, că nu ne place, asta înseamnă modernitate. Modernitatea vine la pachet și cu un număr redus de copii.

Nu mai facem 5 copii, 7 copii, cum făceau bunicii noștri, pentru că modelul cultural e altul, prima dată trebuie să vezi lumea, să te dezvolți tu personal, să mergi la școală, ș.a.m.d., după care faci un copil, doi și e suficient. Asta cu readucerea românilor de afară e o poveste. Nu o să se întâmple, sau dacă se întâmplă va fi nesemnificativ statistic. Ca să înțelegem că românii fac copii, totuși, și că totul depinde de calitatea vieții, trebuie să ne uităm la natalitatea populației române din diaspora, care e printre cele mai ridicate din țările respective. Cu alte cuvinte, românii fac copii, dar nu îi fac în țară”, a explicat sociologul Gelu Duminică pentru FANATIK.

De ce amână tinerii conceperea

Curios este faptul că intenția de a deveni părinți în rândurile adulților tineri nu este chiar atât de mică pe cât s-ar crede. Mulți alți factori sunt puși însă în fața deciziei de a aduce pe lume copii, cum ar fi stabilitatea financiară, situația familială, dorințe personale, etc. Specialiștii susțin că statul român ar putea să sprijine în mai multe feluri tinerii dornici de a-și face o familie, preluând din modelul european.

„Nici statul nu face ceea ce trebuie. Sunteți conștient că prima dată trebuie să vă faceți un rost în viață și că, în momentul în care faceți un copil, doi ani veți ieși din circuit. Așa că faci tot ce trebuie ca să te securizezi și să securizezi viitorul copilului. Dacă ar fi un sistem de creșe bine pus la punct foarte probabil ca mulți, dacă și-ar putea da copiii la creșă de la 6 luni, cum e în Occident, ar gândi altfel. Dar când ști că doi ani trebuie să stai pe bară, e destul de complicat.

Digisport.ro

Scandal în vestiarul liderului! Ce i-au scris mai mulți fotbaliști iubitei colegului lor: ”Cum te uiți în ochii lui?”

În primul rând, să creeze un sistem de alternative în educație și de îngrijire a copilului. În România există doar două creșe în mediul rural, în tot mediul rural, două creșe mari și late. Doi, să susțină dezvoltarea femeii. O fată muncește de două ori mai mult decât un bărbat ca să ajungeți pe aceeași poziție. Că ne place, că nu ne place, încă mai există discriminare, misoginism, o mulțime de lucruri. Trei, scutiri de impozite și de taxe de la doi copii în sus.

Eu spun ceea ce au făcut alte state, cum ar fi Franța, care e singura țară din Uniunea Europeană cu un plus demografic. Însă, chiar și aceste măsuri, dacă vor fi luate, nu vor reuși să acopere clivajul. Noi aveam, în 1990, aproximativ un milion de copii născuți pe an, în momentul de față avem undeva la 180.000 de născuți pe an, adică 800.000 diferență”, a mai explicat sociologul.

Statul român, gata să ofere sprijin tinerelor familii

De asemenea, se adaugă și problemele de concepere. Pentru a sprijini tinerii care își doresc să devină părinți, Ministerul Familiei prelungește programul de susținere a procedurilor de fertilizare in vitro cu suma de 15.000 de lei. Noutatea o reprezintă scăderea vârstei beneficiarilor până la 20 de ani. Nu doar atât, căci ministrul Natalia Intotero anunță și alte forme de sprijin.

„Student Invest prin care studenții pot să obțină o sumă de 75.000 de lei. Ei trebuie să facă dovadă că urmează studiile unei facultăți, un master sau o școală doctorală. Aici dobânda este subvenționată 100% de statul român și pot să ramburseze acest credit într-o perioadă de 10 ani. Pot să își plătească chirie sau să își achiziționeze un autoturism sau pot să folosească banii pentru studii. Avem și programul Family Start, aici suma este dublă, 150.000 de lei, aici dobânda este subvenționată 75% de statul român. Și cu acest credit, multe familii din România, pot face o refinanțare. Partea de acces la o locuință este un criteriu fundamental pentru tineri, pentru a fi independenți, pentru a-și face o familie, pentru a deveni părinți. 

S-a trecut în Parlament o lege pe care am inițiat-o. Scopul este ca, pe lângă administrația locală, societatea civilă, ONG-urile, primăriile, consiliile județene pot pune bani din buget prin care să realizeze cât mai multe programe de susținere a tinerilor și familiilor. Primarul din Brăila organizează deja de o lună cursuri de pregătire a femeilor care doresc să fie mame, de ceea ce înseamnă sarcină, cât este de important mersul periodic la control, de susținere psihologică, și ulterior, după naștere, pentru o perioadă de timp, alte cursuri pentru a le susține în cazul în care au o depresie post partum sau în cazul în care nu au suficiente cunoștințe cu privire la modul în care să se comporte cu copiii”, a explicat, pentru FANATIK, ministrul familiei, tineretului și egalității de șanse, Natalia Intotero.

O problemă evocată des de tineri este lipsa creșelor și a grădinițelor și eforturile pe care ar trebui să le depună pentru a se putea duce la muncă mai devreme de cei doi ani prevăzuți de lege. De asemenea, greutatea cu care un cuplu tânăr reușește să găsească un spațiu de locuit. Pentru a rezolva cele două probleme atât de apăsătoare, ministerul familiei anunță construirea de noi locații, dar și de blocuri, cu speranța că astfel tinerii își vor schimba gândirea.

„Pentru anul viitor este prevăzută o solicitare de 6 miliarde de euro pentru învățământ, 6 miliarde de euro înseamnă bani care vor fi dați pentru construirea creșelor, grădinițelor. Este foarte important ca părinții să beneficieze de un sprijin, de reduceri fiscale pentru firmele care au angajați părinți și care doresc să se întoarcă la muncă și care nu au unde să își lase copilul. Cu ajutorul acestor reduceri fiscale ei își pot amenaja spații unde copiii sunt îngrijiți de specialiști, un fel de creșe, chiar în firmele unde lucrează.

Construirea blocurilor ANL, ne referim la 30.000 de blocuri ANL și 170.000 de locuințe în regim privat. Am propus ca la parterul acestor blocuri să se construiască creșe și grădinițe și să aibă acces cu prioritate părinții care domiciliază în zona respectivă. E necesar și un sprijin financiar sub formă de voucher pentru angajarea unei bone. Avem cadrul legal în acest sens și ne dorim să facem o platformă unde să fie trecute toate aceste persoane care au calificarea de bonă astfel încât părintele interesat să apeleze la o astfel de persoană va putea să intre direct în contact cu aceasta, fără intermediari”, a mai explicat Natalia Intotero.

În ceea ce îi privește pe tinerii plecați în străinătate, aceștia se vor a fi atrași de toate aceste beneficii cu care autoritățile statului român îi așteaptă. Motivele atât ale lor, cei din diaspora, cât și a celor din țară, pentru care amână aducerea pe lume a unui copil, sunt dintre cele mai diverse. Potrivit unui studiu realizat de Ministerul Familiei, mulți susțin că se tem de un război sau chiar de o nouă pandemie. Următoarele motive se referă la salarii mai bune, locuri de muncă stabile, o locuință și accesibilitate a serviciilor de educație și de sănătate.

Rata natalității scade, pretențiile tinerilor cresc

Toate aceste cifre rezultă în consecințe mai mult sau mai puțin plăcute. Multe femei devin mame înainte de căsătorie, iar căsătoria ulterioară cu un alt bărbat decât tatăl copilului nu este o idee ieșită din comun. Tații ajung să petreacă timp cu cei mici, în timp ce mamele merg la muncă – ceea ce nu este rău, comparativ cu acum 50 de ani – însă pare că rolurile în familie se schimbă. Când vorbim de mai puțini copii, vorbim și despre mai mulți seniori care ajung să fie abandonați, căci nu mai are cine să aibă grijă de ei.

De asemenea, și piața muncii este afectată. Dacă în trecut copiii erau trimiși la muncă devreme, pentru a contribui și ei șa cheltuielile casei, acum mulți părinți vor ca moștenitorii lor să ocupe funcții importante, ca medici, doctori, ingineri sau avocați, uitând de meseriile tehnice ce fac diferența, foarte bine plătite și apreciate. O forță de muncă mai mică înseamnă, automat, și mai puțini bani din taxe și impozite. Noii lucrători se știe că, practic, întrețin pensiile vârstnicilor, iar mai puțini tineri în câmpul muncii înseamnă și o instabilitate în ceea ce înseamnă sistemul de pensii.