O cifră-capcană pentru partide, în 2024: 66% dintre români susțin că ar vota un partid naționalist, care să apere valorile tradiționale

Acest procent, de aproape două treimi dintre români care se declară pentru un partid naționalist, este cu 3% mai mic comparativ cu precedentul sondaj, realizat în septembrie 2021. Însă analiștii politici sunt de părere că această cifră uriașă poate reprezenta o capcană pentru partidele politice tentate să vină cu un candidat croit pe acest tip de electorat, la alegerile viitoare din 2024.

În opinia specialiștilor, acest procent ridicat de români care se declară în favoarea valorilor religioase și a familiei tradiționale, și care spun că sun gata să voteze un partid care va lupta pentru ele, este contrazis de scorul mic obținut la Referendumul pentru Familie și de rezultatele alegerilor trecute. Mai mult, scorul are la bază, mai degrabă, o confuzie comună între naționalism și patriotism.

Politologii susțin însă că aceste cifre ar trebui privite ca un semnal de alarmă de către principalele partide, mai ales în contextul în care avem o legitimizare a discursului extremist și a unui curent euro-sceptic. Mai mult, aceștia susțin că simpla încercare de pliere a agendelor partidelor pentru atragerea acestui electoral naționalist, ba chiar și ideea unor candidați croiți special pentru acest tip de electorat, s-ar putea să le ofere surprize neplăcute la alegerile viitoare.

Românii vor un partid naționalist cu valori religioase

Aproape două treimi (65,7%) din cei care au participat la ultimul sondaj realizat de INSCOP au precizat că ar vota un partid naţionalist, care promovează valori religioase şi familia tradiţională, în timp ce doar 32,8% nu ar vota un asemenea partid. 39,7% dintre adepții unui partid naționalist au răspuns că ar vota o astfel de formațiune şi dacă ar propune măsuri şi politici care ar putea determina ieşirea României din Uniunea Europeană. Marea majoritate a acestora, 55,1%, au susținut că nu.

Digi24.ro

Am fost la ambasada Rusiei să văd „Provocarea”, filmul interzis în România. S-a stricat ceva în spațiu? Nu-i nimic, reparăm cu sârmă

Întrebaţi dacă ar vota un asemenea partid chiar dacă ar susţine o apropiere de Rusia, 26% au răspuns că da, adică 17% din totalul eşantionului, în timp ce 68,4% au afirmat că nu.

„Votul ipotetic pentru un partid de orientare naţionalistă (două treimi din populaţie) este un indicator general care arată preocuparea populaţiei pentru o mai bună reprezentare a intereselor ţării, iar nu o măsură exactă a scorului electoral pe care l-ar putea obţine un partid care se auto-declară declară naţionalist.

De exemplu, atunci când sunt întrebaţi dacă ar mai vota un partid cu orientare naţionalistă dacă acesta ar propune ieşirea României din UE, din cele două treimi mai rămân doar un sfert dintre români dispuşi să voteze un asemenea partid. Iar dacă un partid cu orientare naţionalistă ar propune apropierea faţă de Rusia, ar mai fi votat doar de aproximativ 17% dintre români”, a precizat Remus Ştefureac, director INSCOP Research.

Sondajul de opinie „Neîncrederea publică: Vest vs. Est, ascensiunea curentului naţionalist în era dezinformării” s-a derulat în perioada 11-18 ianuarie 2022, metoda de cercetare fiind interviu prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eşantionului multistadial stratificat fiind de 1162 de persoane.

Digisport.ro

Ce surpriză! Despărțiți de mai bine de 16 ani, cei doi au apărut din nou împreună: "Am primit multe telefoane!"

Distincția naționalism/patriotism

Cristian Preda, fost europarlamentar, în prezent decan al Facultății de Științe Politice a Universității București, este de părere că putem privi cu oarecare scepticism aceste cifre în contextul în care ele nu sunt susținute nici de eșecul Refendumului pentru Familie, nici de rezultate alegerilor din 2020.

„Cred că putem pune la îndoială aceste cifre, sau cel puțin înțelegerea noțiunii de naționalism, atâta timp cât referendumul pentru Familie a fost eșecul de proporții cunoscut. O astfel de cifră, de peste 65%, nu se leagă nici de rezultatul acelui referendum, nici de rezultatele ultimelor alegeri. Cred că ar trebui mai multă grijă de modul în care este sondată opinia publică. Din păcate avem un număr foarte mic de astfel de sondaje, multe dintre ele sunt făcute și sunt doar la dispoziția partidelor, impresia mea este că e nevoie de mai multe informație publică și mai multă acuratețe în cercetarea atitidunilor populației. Domnul Dîncu a greșit un sondaj cu vreo 15 procente, bine, asta nu l-a împiedicat să sondeze în continuare”, a declarat profesorul Cristian Preda pentru FANATIK.

Și politologul Cristian Pârvulescu este de părere că sondajele față în față oferă uneori alte cifre în special când e vorba de distincții mai subtile. Însă, subliniază că aceste cifre trebuie să reprezinte un semnal de alarmă mai ales în condițiile în care aceste cifre vin într-un context în care discursul naționalist-extremist a fost legitimat de către o mare parte a partidelor politice. În opinia sa este esențial ca distincția dintre naționalist și patriotism să fie foarte clar prezentată oamenilor.

„Ce nu înțeleg oamenii este că naționalismul este o formă de incitare de ură. Este o emoție negativă și nu un sentiment de patriotism. Naționalismul nu înseamnă că-ți iubești patria, ci înseamnă să-i excluzi pe ceilalți, este o formă de ură împotriva celorlalți. Dacă le explici acest lucru vor înțelege diferența, vor înțelege că patriotismul și naționalismul nu sunt sinonime. Din păcate am văzut foarte mulți politicieni care îți fac din eticheta naționalistă o glorie.

Nu există o contradicție între a fi european și a fi român decât la naționaliști. Ei cad în păcatul discursului naționalist interbelic unde cosmopoliții erau intelectualii, evreii, liberalii evident. Și totul s-a terminat cu Holocaustul pe care românii nu-l consideră ceva care s-a întâmplat și în România, fiind doar o responsabilitate a germanilor. Asta deși și noi avem o responsabilitate pentru cei 300.000 de evrei omorâți”, a declarat pentru FANATIK politologul Cristian Pîrvulescu.

Capcanele naționalismului și ale valorilor anti-europene

În opinia profesorului Cristian Pîrvulescu atât partidele mari, PNL și PSD, dar și unele instituții cum este cazul Bisericii Ortodoxe Române, riscă să cadă într-o capcană a naționalismului și să mizeze puternic pe aceste valori. Problema, și experiențele trecute o arată, susține acesta, este că societatea românească continuă să evolueze mai degrabă spre valorile progresiste ale Europei și nu spre un set de valori ce își au originea în legionarismul dacic.

„În ceea ce privește familia tradițională, aici suntem într-o capcană întinsă de multă vreme. E un atac concertat împotriva așa ziselor teme progresiste, Biserica Ortodoxă a căzut în această capcană care i-a fost întinsă de o serie de grupuri neo-protestante. Și nu e pentru prima dată în istoria sa când BOR cade în capcane de genul ăsta. S-a mai întâmplat în perioada interbelică când nu a știut să ia distanță față de legionarism.

Însă partea plină a paharului este că, spre exemplu în ceea ce privește toleranța față de LGBTQ în 2007, anul în care România adera la UE, sondajele îi arătau pe români ca cei mai homofobi dintre europeni cu o rată de aceptare de 9%. În prezent situația s-a schimbat. Paharul este pe jumătate plin, pentru că în realitate cei 65% nu sunt 65%, iar mulți sunt mai mult convinși de zgomotul ambiental, fără să reflecte serios asupra subiectului”, a subliniat Cristian Pîrvulescu.

Politologul susține că atât PNL cât și PSD par prinse și ele în această capcană de ani buni, amintind de eșecul de proporții pe care PNL l-a suferit pe mâna lui Marian Munteanu, atunci când a încercat să vină cu un candidat croit special pentru „electoratul naționalist”.

„În PNL această mișcare spre dreapta este datorată în mare măsură fuziunii cu PNL, care avea deja elemente de genul acesta în interior, în special de influență fundamentalistă religioasă care au devenit ulterior și mai importante în interiorul partidului. Acesta și-a pierdut încet orice legătură cu liberalismul devenind un partid conservator cu tendințe ultra-conservatoare, și cu o minoritate liberală.

La PSD mai e o problemă ce trebuie luată în discuție: problema moștenirii național-comuniste. Asta pentru că național-comunismul a preluat masiv toate aceste idei de sorginte legionară, școala de la Ștefan Ghiorghiu condusă de Dumitru Popescu „Dumnezeu” le-a refăcut pentru a legitima regimul. Ele au prins mai multe generații sub influența lor, toate ideile astea dacogetice veneau direct de la legionari. Se împotriveau originii romane și europenismului – toate lucrurile astea au existat înainte. Și pe fundalul crizelor, și a frustrărilor unei părți din societate care nu a putut participa în egală măsură cu elitele la succesul integrării europene – aceste idei au fost reaprinse. Iar partidele au căzut în această capcană. Și nu vorbim la PSD doar de perioada Dragnea. Putem să ne uităm la situația actuală legată de vaccin.

PNL a avut un păcat grav. Și anume acela de a-l încerca în 2016 pe Marian Munteanu candidat la Primăria Capitalei și pregătit apoi la președenția României. Nu e o linie nouă și cred că reprezintă o problemă pentru că riscăm să ajungem să trăim într-un mediu iliberal”, a mai precizat Cristian Pârvulescu.

În acest context politic pare mai necesar ca niciodată o mișcare dinspre partidele politice care să promoveze și care să lupte deschis pentru valorile democratice ale Europei. O muncă dificilă, susțină profesorul Cristian Preda, pe care partidele, abonate la subvenția de la stat, par să o fi abandonat.

„Partidele trăiesc ca la sânul lui Avraam, finanțate de la buget și nefăcând mare lucru. Adică nu organizează o dezbatere, despre valorile europene, care ar trebui să fie relația cu bisericile, relația cu Europa. Toate aceastea ar trebui să fie dezbătute de aceste partide, pentru că ele ar trebui să fie promotoarele apropierii României de Europa. Dar, aparent, de când sunt bine finanțate de la buget au devenit extrem de leneșe. Dacă ei cred că un asemenea sondaj e un argument pentru a plasa pe orbita politică naționaliști exaltați, eu cred că se înșeală. S-ar putea să pățească și acum ce-au pățit în 2016 când au mizat pe Marian Munteanu, și au intrat într-o serie dezastruoasă pentru acest partid.

Noi trăim de 15 ani în Europa și românii profită din plin de pe urma libertăților europene. Sigur, unii din ei își permit chiar luxul de a denigra aceste valori. E paradoxal. Suntem integrați în Europa, e o viață cu totul diferită față de cea de dinainte de 2007, dar uneori ridiculizăm propria libertate. Sperăm că la urne să nu se mai repete acidente de tip AUR”, a declarat pentru FANATIK profesorul Cristian Preda.