Administrația Biden a organizat recent un summit tripartit SUA-Japonia-Filipine, pentru a solicita o cooperare sporită în materie de securitate între Manila, Tokyo, Canberra și Seul. Acest lucru vizează în principal construirea unei infrastructuri duble sau chiar triple pentru implementarea “strategiei integrate de descurajare” a Chinei”, după cum afirmă în presa-nord-coreeană Kang Jin-song, analist pentru afaceri internaționale al regimului de la Pheninan.
Coreea de Nord, prin intermediul agenţiei oficiale de presă, KCNA, dar şi China, se declară îngrijorate atât de cooperarea dintre SUA și Filipine, cât şi de activitățile de la Tokyo și Seul. În mod explicit, Kang Jin-song subliniază că alianţa dintre Japonia și AUKUS (acord de securitate tripartită între Australia, Marea Britanie și SUA), amenință să crească tensiunile la nivel comunității internaționale, “ca să nu mai vorbim de țările din regiune”.
“Primul pilon al AUKUS este conceput pentru a livra submarine de atac cu propulsie nucleară în Australia. Nu se propune ca Japonia să fie inclusă în această parte a pactului. Al doilea pilon se concentrează pe furnizarea de capabilități avansate și partajarea tehnologiilor într-o serie de domenii, inclusiv calculul cuantic, inteligența artificială și cibernetica.
Având în vedere puterea Japoniei și parteneriatele sale bilaterale de apărare strânse cu toate cele trei țări, luăm în considerare cooperarea Japoniei pentru proiectele de capacitate avansată AUKUS Tier 2″, potrivit unei note recente emise de guvernul britanic.
La rândul său, ministrul Apărării din Coreea de Sud, Shin Won-sik, a făcut după o întâlnire în Australia o declaraţie care a provocat multă nervozitate în cancelariiile regimurilor autoritare din regiune.
“Salutăm faptul că membrii AUKUS consideră Coreea de Sud drept partener al Pilonului 2. Capacitățile științifice și tehnologice ale apărării noastre vor contribui la dezvoltarea Pilonului 2 AUKUS şi la pacea regională”, a spus demnitarul de la Seul.
Dacă alianţa dintre Japonia și AUKUS a provocat îngrijorare în Coreea de Nord, cooptarea în proiect a Coreei de Sud va fi interpretată la Phenian aproape ca o declarație de război, consideră experţii. Pe de o parte este de înțeles o reacţie violentă a conducerii nord-coreene la o schimbare atât de serioasă adusă mediului de securitate, dar pe de altă parte liderii de la Pheninan ar fi trebuit să ia în calcul reacţiile Seulul și Tokyo la anunţul schimbării doctrinei de securitate, anunţată la începutul anului de dictatorul Kim Jong-un, când acesta a a anunțat că scopul nu mai este o reunificare pașnică cu sudul peninsulei, sugerând un posibil conflict.
Sora sa influentă, Kim Yo-jong, declara săptămâna trecută că va continua să “construiască cea mai mare și mai puternică forță militară pentru a ne proteja suveranitatea, securitatea și pacea regională”.
Analistul Kang anticipează evoluția evenimentelor scriind că “majoritatea experților consideră că acordul tehnic dintre AUKUS și Japonia, care este promovat sub controlul SUA, va duce mai devreme sau mai târziu la aderarea deplină a Japoniei și la admiterea suplimentară a altor potențial țări candidate”.
Zona Indo-Pacifică a fost una în care Războiul Rece și epoca postbelică nu au creat alianțe majore, în special nu dintre cele de securitate, deoarece SUA au o prezență militară puternică în Japonia și Coreea de Sud. Schimbarea este inițiată de refuzul Rusiei de a reglementa relațiile cu Japonia și cheltuielile de apărare în creștere rapidă ale Chinei, care în primul deceniu al acestui secol au crescut anual cu o rată de aproximativ 10%. În 2007, premierul japonez Shinzo Abe a încercat să lanseze Quad, un dialog de securitate care să mai implice India, Australia și SUA, dar ideea nu a prins viaţă. Odată cu venirea la putere a lui Xi Jinping la Beijing s-a schimbat însă şi poziția doctrinară a Chinei.
Xi este convins că puterea SUA este în declin, iar ideile sale imperialiste de control asupra Pacificului coincid cu dorința președintelui rus Vladimir Putin de a remodela relațiile de securitate în vestul Eurasiei. Pe acest fost de schimbare a opticii Beijingului, membrii Quad au fost de acord în 2017 să reia discuţiile, dar acel mecanism, din cauza reticenței Indiei, nu a fost mai mult decât un dialog şi nu a arătat că are potențialul de a descuraja planurile Chinei.
AUKUS a fost creat în 2021, pe fondul unui scandal arhicunoscut, când Australia a reziliat acordul cu Franţa referitor la achiziția de submarine. Anul acesta AUKUS a arătat că ambițiile sale sunt mai mari decât parteneriatul trilateral. Faptul că Phenianul are motive de îngrijorare este confirmat de declarația ministrului de externe sud-coreean.
“Am convenit să cooperăm în a bloca accesul Coreei de Nord la finanțarea dezvoltării sale nucleare și a rachetelor ilegale și pentru a contracara activitățile ilegale, cum ar fi comerțul cu arme între Rusia și Coreea de Nord”, a declarat Cho Tae-yul.
Japan Times scrie că China a criticat grupurile de securitate, în special AUKUS, numindu-l adesea începutul unui “NATO asiatic” și ridicând spectrul destabilizarii regionale. Beijingul este revoltat de apariția unei organizații de securitate asemănătoare NATO din cauza rolului pe care organizaţia l-a jucat în apărarea Ucrainei, împotriva agresiunii ruse. Pentru strategii chinezi este clar că AUKUS, ca alianță regională mai largă de securitate și apărare, ar fi un obstacol neplăcut în calea unei posibile operațiuni militare în Taiwan, insulă a cărei stabilitate Tokyo a legat-o de securitatea națională și stabilitatea internațională a Japoniei.
AUKUS ar ajuta Taiwanul să se apere, ar fi crucial în spargerea unei posibile blocade navale și ar deveni un mijloc de a descuraja China în obținerea controlului asupra Pacificului, inclusiv posibilitatea destabilizarii Coreei de Nord, care este de importanță strategică pentru Beijing. Odată cu căderea regimului de la Phenian, influența americană va ajunge fizic la granița terestră a Chinei.
“Ne opunem ferm țărilor influente care creează grupuri exclusive, construiesc alianțe militare bilaterale sau multilaterale care vizează China, creează diviziuni și incită la conflicte între blocuri”, declara purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez al Apărării , Wu Qian, într-o conferință de presă susţinută săptămâna trecută.
Totuşi analiştii apreciază că va fi dificil pentru China să oprească procesul de alianțe, chiar dacă majoritatea țărilor din regiunea Indo-Pacifică duc o politică de multi-aliniere, nedorind să se alăture nici Beijingului, nici Washingtonului. Cu toate acestea, puternica organizație regională ASEAN a organizat anul trecut exerciții navale comune, lucru demn de remarcat în condiţiile ajoritatea membrilor ASEAN au dispute teritoriale cu Beijingul în Marea Chinei de Sud.