NATO trimite o flotă pentru a păzi cablurile din Marea Baltică, o decizie luată ca urmare a unei serii de incidente suspectate drept sabotaje și atribuite Rusiei.
NATO va trimite până la sfârșitul săptămânii aproximativ zece nave pentru a păzi infrastructura subacvatică importantă din Marea Baltică, a relatat marți ziarul finlandez Yle, citat de Politico. Navele vor rămâne pe mare până în aprilie și vor fi poziționate în apropierea cablurilor energetice și de date pentru a descuraja orice tentativă de sabotaj.
Decizia de intensificare a angajamentului NATO vine ca urmare a mai multor perturbări în Marea Baltică în ultimele luni, cea mai recentă fiind legată de un cablu electric între Finlanda și Estonia și patru cabluri de telecomunicații rupte în timpul Crăciunului.
Finlanda desfășoară în prezent o anchetă penală asupra petrolierului Eagle S, care face parte din așa anumita „flotei fantomă” a Moscovei, folosită de ruși pentru a eluda sancțiunile internaționale și care este suspectat că a provocat avaria. Autoritățile finlandeze au declarat că au găsit pe fundul mării o urmă de tragere a ancorei, aparent de la nava legată de Rusia.
Estonia a lansat propria sa operațiune navală pentru a proteja cablul electric Estlink-2, care transmite electricitate între Finlanda și Estonia. Incidentul a stârnit revoltă în Europa, secretarul general al NATO, Mark Rutte, promițând să „consolideze prezența militară în Marea Baltică”.
Mai multe alte întreruperi au avut loc în ultimele luni în Marea Baltică, inclusiv un cablu de internet întrerupt între Finlanda și Germania și un altul între Finlanda și Suedia.
Țările din Europa de Nord au anunțat că își intensifică supravegherea infrastructurilor subacvatice din Marea Baltică și a „flotei fantomă” ruse, foste petroliere folosite de Moscova pentru a exporta hidrocarburi în pofida sancțiunilor europene.
Potrivit unui comunicat emis, luni de Ministerul britanic al Apărării, Joint Expeditionary Force (JEF) britanică – o comunitate militară condusă de Londra care include țările nordice, statele baltice și Olanda – a introdus un nou instrument de supraveghere maritimă asistată de inteligență artificială (AI), scrie și Euractiv.
Anunțul vine ca urmare a deteriorării cablului electric submarin Estlink 2, pentru care Rusia este considerată responsabilă. La 30 decembrie, NATO anunțase deja că își consolidează prezența militară în Marea Baltică.
Tăierea cablurilor submarine a devenit un act de sabotaj din ce în ce mai frecvent. Infrastructura submarină este, prin însăși natura sa, dificil de monitorizat și vitală pentru funcționarea țărilor europene.
În urma incidentului privind cablul dintre Finlanda și Estonia, autoritățile finlandeze au confiscat nava Eagle S, care transporta petrol rusesc, considerată a fi la originea crizei și suspectată de a face parte din „flota fantomă” a Kremlinului și căreia îi lipsea una din ancore. Ulterior, autoritățile finlandeze au anunțat că au recuperat ancora în cadrul investigației privind nava.
În urma incidentului, JEF a declarat că „acesta este încă un exemplu de incidente maritime cu implicații economice și de securitate directe pentru Finlanda și Estonia, subliniind riscurile la adresa rețelelor vitale de comunicații și energie esențiale pentru securitatea și prosperitatea tuturor națiunilor noastre”.
Potrivit declarației Marii Britanii, noul instrument AI, testat pentru prima dată în martie 2024, va „evalua date dintr-o serie de surse (…) pentru a calcula riscul reprezentat de fiecare navă” din zona monitorizată. Atunci când este detectată o amenințare suspectată, informațiile vor fi împărtășite cu JEF și cu membrii NATO.
Pe lângă protecția cablurilor submarine, acest nou instrument este un răspuns la eludarea de către Rusia a sancțiunilor europene. Acesta ar trebui să facă posibilă urmărirea și identificarea navelor rusești. Potrivit Parlamentului European, deși există numeroase tehnici de deteriorare a cablurilor submarine, unele necesită o navă capabilă să navigheze în ape deschise, iar navele comerciale pot fi mai discrete decât navele militare.
Decizia JEF marchează, de asemenea, o nouă etapă în utilizarea operațională a inteligenței artificiale în context militar, unde aceasta s-a dovedit deosebit de utilă în gestionarea unor cantități mari de date care depășesc capacitățile analitice umane. Cu toate acestea, deoarece Marea Britanie nu a specificat tipul de date care vor fi colectate, implicațiile instrumentului în ceea ce privește eficiența și confidențialitatea datelor nu sunt încă clare.