Restaurație marca USL la Ministerul Justiției. Nelu Ciobanu, fost candidat din partea ProRomânia, numit secretar de stat de premierul Ciucă

Premierul Nicolae Ciucă a semnat miercuri, 9 februarie, numirea în funcția de secretar de stat în Ministerul Justiției a fostului procuror militar, Nelu Ciobanu. Acesta din urmă a candidat la alegerile din 2020 pentru un post de consilier în Consiliul Local al Sectorului 5 din partea partidului ProRomânia, condus de Victor Ponta.

Numirea lui Nelu Ciobanu într-o poziție cheie din Ministerul Justiției vine la doar câteva săptămâni după o altă numire similară. La începutul lunii ianuarie, Sandor Otto Szep, fostul preşedinte al Tribunalului Arad, era și el numit secretar de stat în același minister după ce fostul magistrat își anunțase înscrierea în PSD.

Cine este Nelu Ciobanu

Decizia de numire a lui Nelu Ciobanu în funcția de secretar de stat la Ministerul Justiției a fost publicată, miercuri, în Monitorul Oficial. Nelu Ciobanu a fost procuror militar șef adjunct al Secției parchetelor militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (2014-2015), procuror general militar al Parchetului Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel București (2009-2014) și adjunct al Institutului National al Magistraturii.

Nelu Ciobanu a ajuns în atenția presei după ce, în anul 2002, atunci când era procuror militar cu grad de căpitan în cadrul PNA, l-a trimis în judecată pe Viorel Calmanovici, inspector principal la Secția 8 de Poliție. Acesta din urmă a făcut parte, la începutul anilor 2000, dintr-o echipă de polițiști care ancheta mai mulți cetățeni chinezi din sectorul 2 al Capitalei, implicați în infracțiuni economice. Atunci, actele a câteva sute de societăți comerciale înființate de cetățeni chinezi au fost ridicate de poliști, fapt ce i-a pus într-o situație dificilă pe unii dintre aceștia în condițiile în care aveau nevoie de acele documente pentru a-și prelungi vizele în România.

Digi24.ro

Vedeta de filme pentru adulți Jenna Jameson a mai primit o lovitură după ce medicii i-au spus că mai are câteva luni de trăit

Viorel Calmanovici a fost denunțat atunci de către un cetățean chinez cum că i-ar fi cerut 2.000 de dolari pentru recuperarea actelor. Cererea a venit din partea unui coleg al lui Calmanvici, inspectorul Robert Paraschiv. Procurorul Nelu Ciobanu a preluat ancheta și a organizat un flagrant în urma căruia inspectorul Paraschiv a fost prins cu banii marcați. Acesta din urmă și-a recunoscut faptele însă a susținut că nu a existat nicio legătură cu Viorel Calmanovici. Astfel, întreg dosarul împotriva inspectorului Calmanovici a fost construit doar pe denunțul cetățeanului chinez.

Ajuns în instanță, Curtea de Apel București l-a achitat în primă instanță pe Viorel Calmanovici pe motiv că fapta incriminată nu există, însă sentința a fost răsturnată la Curtea Supremă unde polițistul a fost condamnat la trei ani și șase luni de închisoare pentru luare de mită și sustragere și distrugere de înscrisuri. După ce fusese cercetat în arest, pe o perioadă de 12 luni, între august 2002 și august 2003, Calmanovici a mai executat apoi încă 15 luni de detenție între 2004 și 2005, când a fost eliberat condiționat.

Calmanovici a depus apoi o plângere împotriva statului român la CEDO, iar în 2008 Curtea de la Strasbourg anunță decizia de condamnare a României în această speță. Judecătorii europeni au susținut că fostului inspector i-a fost încălcat dreptul la un proces echitabil, dar și faptul că a fost arestat în mod arbitrar, fără indicarea motivelor. Ca urmare a deciziei CEDO, Curtea de Apel București recunoaște nevinovăția fostului polițist și, printr-o sentință din iunie 2013, obligă statul român la plata unor daune morale de 300.000 de euro.

În ceea ce-l privește pe fostul procuror Nelu Ciobanu, acesta se pensionează din magistratură în februarie 2017. Presa a scris că, dacă înainte de a părăsi magistratura, procurorul Ciobanu câștiga în acel an 16.000 de lei pe lună, după pensionare venitul său lunar a urcat la 18.000 de lei. Acum, după numirea la Ministerul Justiției, la această pensie urmează să cumuleze și salariul de secretar de stat care se ridică la circa 12.000 de lei lunar. Altfel spus, fostul magistrat va beneficia de un venit lunar de aproape 30.000 de lei prin cumulul pensiei cu salariul de funcționar public.

Digisport.ro

Notele primite de Istvan Kovacs în marile publicații sportive, după Barcelona - PSG 1-4

Alte numiri la ministerul condus de Cătălin Predoiu

În data de 5 ianuarie a acestui an, premierul Nicolae Ciucă semna o altă numire controversată la Ministerul Justiției și anume fostul judecător Sandor Otto Szep. Acesta fusese președinte al Tribunalului Arad și ieșise la pensie doar cu o lună înainte, în decembrie 2021.

În ianuarie PSD anunța că fostul magistrat s-a înscris în partidul condus de Marcel Ciolacu. „Sandor Otto Szep s-a alăturat de curând echipei PSD Arad, principalul criteriu care a stat la baza nominalizării fiind cota sa înaltă de profesionalism”, anunța un comunicat de presă transmis de PSD Arad.

Fostul judecător a fost unul dintre cei 30 de șefi de instanțe din țară care în 2019 condamnau public protestele magistraților față de reformele din justiție întreprinse de PSD sub conducerea lui Liviu Dragnea. Acum, la Ministerul Justiției, și acesta va cumula pensia specială de magistrat cu salariu de secretar de stat.

Cele două numiri la Ministerul Justiției au venit după ce, în noiembrie 2021, premierul de atunci, Florin Cîțu, semna numirea unui alt fost judecător, George Cătălin Șerban, și el unul din semnatarii scrisorii împotriva protestelor din Justiție. Presa a scris despre Cătălin Șerban că este unul din apropiații vicepreședintelui PNL, Iulian Dumitrescu.