Neluțu Varga, patronul CFR Cluj, afacere fabuloasă. Cum a ajuns proprietar peste o companie IT a statului. Firma, pierdută în condiții suspecte

Un raport recent al Curții de Conturi arată modul în care statul român, prin Ministerul Educației, a reușit să piardă efectiv o companie de stat printr-un set de decizii greu de explicat. Controlul Curții de Conturi a fost unul ad-hoc, realizat ca urmare a unei reclamații, și a confirmat multe din acuzațiile aduse. Astăzi, statul român a ajuns acționar minoritar, controlând sub 7% din acțiunile societății comerciale, societate unde acționar majoritar este cunoscutul om de afaceri Varga Ionel-Gheorghe, finanțatorul celor de la CFR 1907 Cluj.

Afacerile de milioane ale lui Neluțu Varga, patronul CFR Cluj

CFR Cluj este astăzi în a doua jumătate a clasamentului, cu doar zece puncte adunate după nouă etape (jumătate din numărul de puncte al liderului Dinamo București). Problemele pentru echipa din Cluj sunt însă mai degrabă de ordin financiar. În luna august instanța a aprobat intrarea în insolvență a CFR Cluj, din cauza unor datorii de circa 15 milioane de euro. Finanțatorul echipei, Neluțu Varga, declara pentru FANATIK că măsura a fost una de protecție în fața creditorilor, și sublinia că investițiile sale la CFR ajung la 100 de milioane euro.

„Am băgat în jur de 100 de milioane de euro și o pot dovedi cu acte! Nu cred că a mai făcut nimeni așa ceva în fotbalul românesc. Iar eu am făcut-o din dragoste de fotbal, de CFR, și pentru că am microbul ăsta în mine de care nu pot să scap”, declara acesta, menționând că echipa nu va dispărea și că, în următoarele trei luni, va face rost de circa 5 milioane de euro, bani care vor asigura liniștea financiară a clubului.

Zilele trecute, FANATIK a scris că patronul celor de la CFR Cluj este plecat în Africa de Sud, acolo unde a investit circa 8 milioane de euro în minele de aur. De altfel, patronul celor de la CFR Cluj are investiții în minele de aur și în alte țări din Africa, precum Togo sau Uganda. „Nu-l cunosc, nu ştiu ce caracter e şi nu ştiu ce vrea să facă. Dar dacă un om a facut bani, nu-i prost. Iar Neluţu Varga e băiat deştept. La final o să tragă linie, câţi bani a dat, câţi a scos şi ce perspective are. Meme îl cunoaşte şi mi-a zis că e băiat deştept”, declara în anul 2018, Gigi Becali, patronul FCSB, după ce Neluțu Varga era achitat în dosarul retrocedărilor, dosar în care era condamnat Viorel Hrebenciuc.

Digi24.ro

„Toate se înclină în fața Majestății Sale, idiotul”. Rușii și-au doborât propriul elicopter în timpul unui atac asupra ucrainenilor

Vorbim în acest caz de un mega-dosar cu prejudiciu estimat de DNA la 300 milioane de euro în care actualul finanțator al celor de la CFR Cluj era interceptat referindu-se la Hrebenciuc ca „prietenul nostru”. Se întâmpla în anul 2017, chiar anul în care Neluțu Varga avea să preia echipa de fotbal de la Arpad Paszkany, împreună cu alte afaceri. Printre acestea se numără și pachetul majoritar de acțiuni la societatea Compania de Informatică Aplicată Cluj-Napoca (CIA SA Cluj-Napoca).

Digisport.ro

Polonezii au aflat totul despre trecutul Elenei Hagi și n-au stat pe gânduri: cum au descris-o

Compania, care se descrie drept „cel mai vechi start-up IT din Cluj”, a fost înființată în anul 1969 și privatizată după anul 2000. Procesul de privatizare, prin care statul român a devenit din acționar majoritar, cu peste 70% din acțiuni, în acționar minoritar, cu sub 7%, a fost însă un proces plin de probleme, scoase acum la iveală după un control recent al Curții de Conturi.

Cum a pierdut statul român o companie de IT

Povestea începe în anul 2002, atunci când Ministerul Educației preia în administrare de la Fondul Proprietății de Stat un pachet de acțiuni de la societatea CIA SA ce reprezenta 70,79% din capitalul firmei de informatică. Valoarea totală a pachetului de acțiuni era de aproape 400.000 lei și trecea în proprietatea ministerului în baza unui protocol încheiat cu Fondul.

În mod ciudat însă, Ministerul Educației la acea dată nu înregistrează acțiunile deținute la CIA SA în evidența financiar-contabilă. Vorbim de o eroare extrem de gravă, o încălcare a legii contabilității, care avea să stea la baza acțiunilor prin care statul avea să piardă controlul propriei companii. Practic, prin această omisiune avea să fie creat un vid patrimonial, prin care activele statului aveau să ajungă în afara oricărui control contabil instituțional.

Consecințele acestei prime omisiuni, faptul că aceste acțiuni nu existau în evidențele ministerului, aveau să fie evidente trei ani mai târziu. În anul 2005, acțiunile societății aveau să fie mutate în patrimoniul Universității Tehnice din Cluj-Napoca (UTCN), fără o bază legală solidă – „fără documente care să ateste proprietatea sau administrarea în condițiile legii”, după cum spune Curtea de Conturi.

Lipsa acțiunilor de la Compania de Informatică Aplicată Cluj-Napoca din evidența contabilă a Ministerului Educației avea să fie descoperită de Curtea de Conturi în anul 2011. Instituția de control avea să ceară MEN să remedieze problema imediat. Rezolvarea avea însă să dureze ceva timp, 15 ani mai exact.

Mai întâi, Ministerul Educației avea să emită un ordin în acest sens abia patru ani mai târziu, în 2015. În anul următor, ministerul avea să trimită o adresă către UTCN pentru a-i trimite nota contabilă care să-i permită înregistrarea contabilă a acțiunilor la CIA SA Cluj-Napoca. UTCN avea să trimită documentele solicitate în data de 28 decembrie 2016, însă Ministerul Educației avea să finalizeze înregistrarea acțiunilor abia în ianuarie 2026, adică zece ani mai târziu.

Statul a făcut totul „să piardă” propria companie

Episodul din anul 2005, prin care pachetul majoritar de acțiuni la compania de IT a ministerului trece de la MEN la Universitatea Tehnică, atinge practic absurdul. Ministerul Educației a încercat practic să scape de aceste acțiuni printr-un alt act nelegal.

Concret, decembrie 2005, baza pe un contract de donație autentificat notar, MEN a cedat cu titlu gratuit pachetul majoritar deținut la CIA SA Cluj-Napoca către UTCN. Curtea de Conturi spune că acest contract de donație era nelegal, fapt sesizat la vremea respectivă de către Comisia Națională a Valorilor Mobiliare, care a refuzat categoric să autorizeze transferul acțiunilor. CNVM a spus că transferul nu reprezenta un rezultat al privatizării și, în al doilea rând, pentru că legea stabilea că transferul gratuit de acțiuni între instituțiile statului se face doar prin Hotărâri de Guvern.

Mai mult, fostul rector al UTCN din acea perioadă a confirmat ulterior, în anul 2012, că acțiunile nici măcar nu au fost predate sau primite efectiv printr-un proces-verbal semnat de ambele instituții. Situația a fost însă cu adevărat absurdă pentru că, deși donația a fost blocată de CNVM și nu a produs efecte juridice reale, niciuna dintre instituții (nici MEN, nici UTCN) nu s-a deranjat să anuleze sau să revoce oficial acest contract.

Rezultatul a fost că societatea de IT din Cluj-Napoca a rămas a nimănui. Ministerul Educației a uitat de propria companie și nu s-a mai interesat de administrarea ei și nici de încasarea profitului care i se cuvenea. Nepăsarea ministerului a dus însă la prăbușirea profitului companiei în acest haos administrativ. Mai exact, societatea avea să treacă de la un profit net de 50.000 lei în anii 2008 și 2009 la pierderi de un milion de lei în 2011 și 2,6 milioane în anul 2013.

Momentul decisiv în care statul pierde compania IT din Cluj

Momentul decisiv în care statul român pierde controlul companiei IT din Cluj-Napoca are loc la finalul lui 2010. În noiembrie este convocată Adunarea Generală a Acționarilor, în care, pe ordinea de zi, era supusă la vot majorarea capitalului social al companiei. Decizia este adoptată luna următoare, când capitalul social al societății este majorat de la 561.000 lei la peste 20,7 milioane lei, prin emiterea de sute de mii de noi acțiuni.

Raportul Curții de Conturi subliniază însă că reprezentanții Ministerului Educației nu au fost prezenți la ședința Adunării Acționarilor. Astfel, nu doar că decizia de majorare a capitalului social a fost luată de restul acționarilor, care dețineau doar 28% din acțiuni, dar statul român nu și-a exercitat astfel dreptul de preferință pentru a achiziționa noile acțiuni emise. Astfel că, în final, statul român a ajuns din acționar majoritar, cu peste 70% din acțiuni, să dețină doar 6,2%.

În primele luni din 2011, Comisia Națională a Valorilor Mobiliare a trimis adrese urgente către minister în care îi cerea observații cu privire la majorarea de capital, adrese rămase aparent fără răspuns. Ministerul Educației se trezește însă trei ani mai târziu, în anul 2014, atunci când atacă în instanță decizia AGA de majorare a capitalului societății. Acțiunea civilă este respinsă însă atât la nivel de tribunal cât și în apel în condițiile în care termenul legal în care putea ataca hotărârea AGA era de 15 zile, iar ministerul acționa abia după trei ani.

Curtea de Conturi vorbește deschis de pasivitatea statului ce a condus direct la pierderea controlului propriei companii, mai ales în condițiile în care „acțiunea în instanță a fost respinsă ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesuală activă”.

„În consecință, se constată că ministerul a formulat acțiune în instanță la mai mult de 3 ani de la întâlnirea AGEA din data de 30.10.2010, cu ignorarea termenului legal4 de contestare a hotărârii, respectiv 15 zile de la data publicării acesteia în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, nr.5206/28.12.2010, precum și a împrejurării că a desemnat un reprezentant care a participat la ședința menționată și a votat „pentru” adoptarea hotărârii.

Având în vedere aspectele prezentate, se constată pasivitatea instituției, concretizată în neinițierea, în termenul legal, a demersurilor juridice necesare, cu consecințe asupra apărării intereselor patrimoniale ale statului”, se arată în raportul Curții de Conturi, consultat de FANATIK.

Cum a lucrat Ministerul Educației „pe sub masă”

Curtea de Conturi subliniază alte acțiuni nelegale sau la limita legii în toată această poveste. Spre exemplu, în anul 2003, atunci când ministerul a delegat acțiunile către UTCN prin nominalizarea unor persoane cu responsabilități în conducerea universității (rector, prorectori și contabil șef) și a desemnat un reprezentat permanent al său în AGA societății – ordinul de ministru respectiv nu a fost publicat în Monitorul Oficial. Mai mult, ordinul respectiv nu face la actele normative pe care se bazează. Practic, vorbim de un transfer al unei companii de stat către o altă instituție care s-a făcut efectiv „pe sub masă”.

Mai mult, ordinul din 2003 avea să fie în sfârșit abrogat abia în 2015 prin Ordinul nr. 4927, stabilindu-se că acțiunile revin în gestiunea directă a MEN. În 2016 s-a emis un alt ordin intern (nr. 6157) pentru crearea unei comisii de predare-primire care să preia acțiunile înapoi de la UTCN, cu termen limită 29.12.2016. Raportul Curții de Conturi spune însă că aceste hârtii pur și simplu nu există. Asta pentru că Ministerul Educației nu a putut prezenta niciodată un proces-verbal de predare-primire semnat care să dovedească faptul că acțiunile au fost mutate efectiv înapoi din gestiunea UTCN în gestiunea MEN, deși termenul era sfârșitul anului 2016.

Compania statului, în proprietatea fostului patron al CFR Cluj

Raportul Curții de Conturi confirmă că privatizarea societății CIA SA Cluj-Napoca s-a făcut prin prejudicierea intereselor statului, dar subliniază că această privatizare nu s-a făcut printr-o vânzare clasică ci printr-o majorare de capital. În ceea ce privește al doilea punct al petiției primite, ce viza implicarea unor foști șefi ai societății și interesele imobiliare din spatele vânzării, Curtea de Conturi spune că aceste lucruri nu intră în competențele legale ale instituției, ea fiind doar un organism de audit financiar și de conformitate.

În anul 2019, atunci când compania avea să fie delistată de la Bursa de Valori București, principalul acționar era Varga Ionel-Gheorghe, care deținea 93,54% din acțiuni. Statul român, prin Ministerul Educației, rămăsese la doar 6,27%. De altfel, datele publice arată că Varga apare ca acționar majoritar la CIA SA Cluj-Napoca în vara anului 2016, adică cu un an înainte de preluarea clubului CFR Cluj.

Omul de afaceri care a reușit să preia majoritatea acțiunilor companiei de stat a fost în fapt Arpad Paszkany, fostul patron al celor de la CFR Cluj. Acesta a reușit să preia controlul companiei de stat printr-o serie de tranzacții, prin care a reușit să ajungă să controleze compania Ministerului Educației. Astfel, în anul 2010, statul era încă acționar majoritar la CIA SA Cluj-Napoca (70%), însă restul acțiunilor erau deja deținute de Paszkany: 18% prin societatea Baucom SRL, controlată tot de către acesta, și alte 11% deținute chiar de către Paszkany personal.

După majorarea de capital din 2011, atunci când statul român a pierdut efectiv controlul companiei, Baucom SRL devine acționarul majoritar (43%), iar Arpad Paszkany își majorează și el partea, ajungând la 40,43%. În anul 2013 însă Autoritatea de Supraveghere Financiară i-a aplicat o amendă de 51.000 lei lui Paszkany, pentru acțiune concertată cu ceilalți acționari ai companiei, mai exact Baucom SRL și Anamaria Feher, fosta sa soție. Practic, în acest moment, participațiile Baucom + Paszkany + Feher sunt tratate de ASF ca fiind deținute concertat, ajungând la 93,73%.

Neluțu Varga avea să preia pachetul de acțiuni deținut de Arpad Paszkany în iulie 2016 printr-o succesiune de tranzacții de piață efectuate în doar 9 zile. În 28 iunie achiziționează 128.000 acțiuni (43,3375%), la prețul de 69,60 lei/acțiune, iar apoi alte 96.139 acțiuni (32,55%) de la firma ISB Media Holding. ISB Media Holding, fostă Intel Sky Broadcast – entitatea care deținea drepturile TV pentru Liga 1, era un offshore din Malta asociat în spațiul public cu afacerile lui Arpad Paszkany.

Astăzi, compania de IT din Cluj-Napoca are o cifră de afaceri de 1,3 milioane de lei, însă un profit net modest, de doar 30.000 lei. Marea bijuterie a societății unde statul român deține 6% din acțiuni pare să fie clădirea din centrul Clujului, str. Republicii, cu o suprafață desfășurată de 2.400 mp. De altfel, un raport al BVB din 2015 arată că peste 80% din veniturile societății proveneau din chirii.