Mai exact, auditul KPMG trage un semnal de alarmă în legătură cu colaborarea dintre RetuRO și GEODIS, firma care asigură logistica în întregul sistem de garanție-returnare. GEODIS are peste 52.000 de angajați și o rețea care acoperă peste 165 de țări.
Conform sursei citate, GEODIS a înregistrat venituri de 11,6 miliarde de euro în 2023 la nivel mondial, însă auditul realizat de KPMG s-a concentrat pe activitatea acestei companii în România. GEODIS Transport România SA a avut în 2023 un profit net de 2,7 milioane de lei și un număr mediu de 172 de angajați.
Neregulile descoperite ar fi ”alarmante”, conform Adevărul. Mai exact, sursa citată vorbește despre nereguli în departamentul financiar, operațional sau chiar la nivel de management. Ar exista inclusiv suspiciuni că ”GEODIS a înșelat DRS (n.r. – sistemul depozit – deposit refund system) cu complicitatea CEO-ului ReturRO, Gemma Webb”.
Gemma Webb a fost numită în funcțiile de CEO și președinte al directoratului RetuRO Sistem Garanție Returnare SA, compania care a fost desemnată drept administrator al Sistemului de Garanție-Returnare din România prin hotărârea de Guvern nr. 1059 din 24 august 2022.
Sursa citată susține că Gemma Webb ar fi ajuns în funcție grație unui lobby puternic făcut de Cristi Lazar și Alessandro Gallinella, un consultant apropiat de mai mulți manageri de top. ”Noi suntem turnul de control pentru RETURO și gestionăm întreaga activitate de transport la nivel național”, declara Pierre Kosc, director al GEODIS România, în urmă cu mai multe luni.
Problema e că auditul realizat de KPMG ar fi scos în evidență o situație considerată ”îngrijorătoare”. Printre altele, GEODIS ar fi subcontractat fără licitație atribuțiile sale către alte firme, cu un număr mic de angajați, mai scrie Adevărul. Așadar, auditul a găsit mai multe nereguli, printre care:
– Lipsa de transparență în facturare: GEODIS a emis facturi cu descrieri generale, fără detalii și fără documente de suport pentru sumele facturate. Mai mult, plățile au fost efectuate integral.
– Tarife peste nivelul pieței: GEODIS a ales furnizorii afiliați fără licitație și a stabilit tarife zilnice ridicate, fără nicio limită. Asta, în condițiile în care contractul îi oferă putere totală în alegerea subcontractorilor. Unii dintre acești subcontractori sunt firme noi (înființate în perioada 2022 – 2023), cu puțini angajați. Asta, deși contractul cerea minim trei ani de experiență în domeniu.
-Costuri suplimentare fără bază contractuală: conducerea GEODIS a aprobat cheltuieli neprevăzute pentru a rezolva diverse probleme de servicii, deși acest aspect nu era prevăzut în contract. Două dintre firmele subcontractate sunt Accenture și Blueocean.
– Diferențe între facturi și prevederile contractului, precum și costuri suplimentare pentru cross-dock (pregătirea comenzii în care marfa este distribuită direct utilizatorului, fără a trece printr-o perioadă de pre-depozitare).
Sursa citată menționează că de-a lungul vremii mai mulți cetățeni, dar și retailerii, s-au plâns de mai multe probleme la sistemul RetuRO. Auditul arată că aceste probleme ar fi apărut din cauza unui management defectuos. Așadar, deși exista un software pentru urmărirea și gestionarea logisticii, acesta nu a fost niciodată implementat.
De asemenea, auditul vorbește despre o calitate a serviciilor precară, existând numeroase întârzieri. Totodată, s-a constatat că managerul operațional lipsește din teren, astfel că performanța companiei se află pe o pantă descendentă. ”În acest sens, întrebarea care se ridica este de ce nu s-au luat măsuri la nivelul conducerii RetuRO pentru îmbunătățirea activității”, arată sursa citată.
Mai mult, potrivit raportului, „directorul general (n.r. al RetuRO) ar fi insistat asupra continuării relațiilor cu Geodis, în ciuda problemelor operaționale”. În august 2024, Garda Națională de Mediu și Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor au descoperit, de asemenea, probleme mari în ceea ce privește activitatea RetuRO.
Atunci se constata că administratorul sistemului de garanție returnare (SGR) nu avea sistemul IT complet funcțional, având totodată centre de sortare supraaglomerate. O altă problemă remarcată: administratorul nu asigura preluarea ambalajelor și nici nu plătea comercianții la timp. Au fost efectuate mai multe controale și s-au aplicat amenzi de 2,7 milioane de lei.
La solicitarea ANPC din acel moment, RetuRO s-a angajat să ia mai multe măsuri care să îmbunătățească întregul proces de colectare. Printre acestea, ANPC le solicita celor de la RetuRO să ia măsuri pentru a se asigura că nu vor mai exista problemele descoperite în controale.
”Există situații în care comerciantul nu mai are loc de ambalaje pentru că s-au întâmplat situații, din ce în ce mai rar în ultima perioadă, prin care reprezentanții RetuRo au întârziat să vină să preia ambalaje. În aceste situații, am dat dispoziție colegilor mei să amendeze RetuRO. Nu ne putem permite să punem în dificultate afacerile”, constata ministrul Mircea Fechet în acel moment.
Sistemul RetuRO a fost gândit pentru a-i responsabiliza pe cetățeni și pentru a-i face să recicleze, contra cost. Scopul ar fi ca în 2026 în România să existe un nivel de reciclare de peste 90%. RetuRO a fost creat de un consorțiu de trei acționari privați, mai exact Asociaţia Berarii României pentru Mediu (30%), Asociaţia Producătorilor de Băuturi Răcoritoare pentru Sustenabilitate (30%) şi Asociaţia Retailerilor pentru Mediu (20%). Acestora li s-a adăugat un acţionar public, statul român, prin autoritatea centrală de mediu, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (20%).
Compania RetuRO și-a expus punctul de vedere și a răspuns oficial în urma articolului publicat de Adevărul. Potrivit companiei, auditul reprezintă ”un instrument standard, utilizat în mod constant pentru a asigura îmbunătățirea continuă și eficiența operațională”.
Mai jos puteți consulta integral punctul de vedere al companiei:
„Ca urmare a articolului publicat în data de 11.12.2024, compania RetuRO SGR face următoarele precizări:
Raportul de evaluare realizat de către KPMG a avut în vedere evaluarea activității de logistică gestionate de către furnizorul actual derulate în perioada ianuarie – mai 2024. Concluziile raportului subliniază în mod clar că nu este vorba de abateri intenționate sau de o conduită defectuoasă.
Selecția furnizorului de logistică menționat a fost realizată în baza unei licitații bazate pe criterii clare (capacitatea de a gestiona fluxuri mari și complexe, dar și expertiza profesională dovedită de-a lungul anilor), proces aplicat de altfel tuturor partenerilor externi aleși pentru implementarea sistemului. Această abordare riguroasă asigură o desfășurare eficientă a operațiunilor, iar prin monitorizarea constantă a performanțelor colaboratorilor noștri, garantăm respectarea principiilor de transparență. Mai mult decât atât, contractul cu furnizorul desemnat câștigător a fost aprobat de către acționarii societății, în deplină concordanță cu regulile de aprobare internă.
SGR în România este un sistem complex și, în acest spirit, pentru a răspunde dificultăților inerente și pentru a adapta permanent procesele și procedurile interne, efectuăm periodic evaluări interne ale diferitelor arii de activitate, atât intern, cât și cu sprijinul unor companii de audit și evaluare cu expertiză solidă locală și internațională. În plus, având în vedere provocările primului an de implementare și necesitatea de a acționa rapid, astfel de rapoarte de evaluare a activității sunt esențiale pentru atingerea indicatorilor de performanță asumați, dar și pentru a identifica orice arie ce necesită ajustări si îmbunătățiri.
Evaluările periodice realizate de companie și monitorizarea indicatorilor de performanță au contribuit la rezultatele excepționale înregistrate, ajungând ca în ultimele trei luni, rata de colectare a ambalajelor să depășească, în medie, 80%. În primul an de activitate au fost colectate deja peste 3 miliarde de ambalaje, iar 200.000 de tone de material au fost deja predate către reciclatori. Aceste realizări demonstrează eficiența, consecventa și soliditatea Sistemului de Garanție-Returnare în atingerea obiectivelor asumate pe termen lung.„