Nu doar contribuabilii obișnuiți se iau cu mâinile de cap la început de an, când se calculează noile impozite, ci și instituția cea mai bogată din România. Banca Națională a României este în litigiu cu Direcția de Impozite și Taxe Locale a Sectorului 5 și contestă o decizie de impunere referitoare la impozitul datorat pentru Arenele BNR.
BNR, instituția care deține stabilește politica monetară și valutară, pune în circulație bancnote și gestionează rezervele de aur și valută a României, e nemulțumită de modul în care Primăria Sectorului 5 a stabilit obligațiile fiscale pentru baza sportivă pe care o deține în cartierul Cotroceni.
Problema instituției conduse de Mugur Isărescu nu este legată de bani, ci de modul în care Direcția de Impozite și Taxe Locale a stabilit în mod diferențiat baza de impozitare pentru două terenuri care formează complexul respectiv.
BNR plătește impozit pentru terenul și clădirile care formează baza sportivă, însă nu deține un act de proprietate decât pe o parte din suprafață. Mai exact, pentru un total de 112.332 mp, DITL5 a stabilit două tipuri de impozite: pe teren intravilan pentru 97.512 mp – în valoare de 136.263 lei și pe folosință teren pentru 14.820 mp – în valoare de 20.709 lei.
Astfel, pentru anul 2024. BNR a achitat 31.394 lei, adică peste 30.000 de euro. Instituția insistă, însă, ca impozitul să fie unitar, aplicat la întreaga suprafață (impozit pe teren intravilan). Problema nu este valoarea impozitului ci recunoașterea dreptului de proprietate pe un teren care, potrivit datelor din dosar, nu este intabulat și nici trecut în cartea funciară.
Povestea terenului este una veche. La începutul anilor ’90, guvernul a cedat către BNR întreaga bază Progresul, din cartierul Cotroceni. S-au predat construcții, amenajări și lucrări sportive, pe baza unor protocoale cu Ministerul Tineretului și Sportului, respectiv Ministerul Apărării Naționale. În anul 2015, pe baza actelor existente în arhive, BNR a reușit să intabuleze 97.512 mp în cartea funciară, iar pentru restul nu a putut dovedi criptic existența unui titlu juridic clar de proprietate.
”Această situație fiscală – stabilă și necontestată – a succedat unui moment juridic relevant: la 23.01.2015, în baza actelor de proprietate identificate în arhivele instituției, a autorizațiilor de construire și a lucrărilor cadastrale, au fost înscrise în cartea funciară 97.512 mp teren și 39 construcții/amenajări.
În același context, fiind indiscutabilă posesia întregii incinte, iar legiuitorul recunoscând posibilitatea notării posesiei pentru securizarea circuitului, la 25.02.2015 BNR a sesizat Primăria Sectorului 5, solicitând adeverința necesară notării posesiei, potrivit art. 13 alin. (3) din Legea nr. 7/1996, depunând extrasul CF nr. 230062, planuri și istoricul de rol fiscal.
Ulterior, la 31.03.2015, BNR a achitat impozitul raportat la 113.114,68 mp, potrivit Sumarului de plată (03.03.2015) și înștiințării de plată (16.01.2015)”, se arată în cererea BNR.
Timp de șase ani, din 2015 până în 2021, Primăria Sectorului 5 a impozitat întreaga suprafață (112.332 mp) ca pe o proprietate unitară. Ulterior acestei date, DITL Sector 5 a ”scindat” baza sportivă în două entități fiscale diferite. BNR nu a fost de acord cu această hotărâre și a atacat-o în instanță solicitând anularea deciziei de impunere pentru anul 2024.
În toamna anului 2025, Tribunalul București a respins acțiunea BNR, motivând că ”reclamanta nu a dovedit prin probatoriul administrat calitatea de proprietar”. Astfel, judecătorul a considerat că identificarea tipurilor de teren și modul de calcul realizate de Primăria Sectorului 5 au fost făcute corect.
BNR a atacat și această decizie, urmând ca ultimul cuvânt să-l aibă Curtea de Apel București. Primul termen a fost stabilit la finalul lunii iunie 2026.