Nicușor Dan are mai mulți angajați la Cotroceni decât avea Klaus Iohannis. Lista ministerelor și serviciilor care au sabotat ”revoluția bugetarilor”

Reforma administrativă întâmpinată cu ostilitate de primarii din țară reprezintă o măsură cheie în planul de redresare a țării propus de cabinetul Ilie Bolojan. Eficientizarea aparatului de stat prin reducerea cheltuielilor și a numărului de funcționari este obiectivul declarat de actualul premier încă de la preluarea mandatului.

Nicușor Dan are nevoie de mai mulți oameni la Cotroceni decât Klaus Iohannis

Anul 2025 a fost unul al sacrificiului și al pachetelor de măsuri fiscale. Ilie Bolojan a încercat să convingă că ”toată lumea trebuie să sufere” pentru ca apoi să ne fie mai bine. Până să ajungă să le ceară primarilor din țară să-și reducă efectivele, premierul a dat asigurări că reforma administrativă a început deja în aparatul central, la fel de stufos ca cel local.

În ianuarie 2025, numărul de posturi ocupate în instituțiile și autoritățile publice era de 1.312.508, din care 842.264 posturi erau în administrația publică centrală și 470.244 posturi în cea locală.

Potrivit datelor de la Ministerul Finanțelor, după un an de reforme și sacrificii, numărul bugetarilor a ajuns la 1.280.305 (o scădere cu 2,45% față de anul precedent), în ianuarie 2026. Dintre aceștia, 816.514 posturi figurau în administrația centrală (scădere cu 3,06%) și 463.791, în administrația locală (scădere cu 1,37%).

Digi24.ro

Pe cine vor românii premier și ce cred că ar trebui să facă Nicușor Dan în conflictul Grindeanu vs. Bolojan (Sondaj comandat de Digi24)

Câți angajați are Administrația Prezidențială

Există, însă, un număr de 12 instituții publice, unde numărul angajaților a crescut, în loc să scadă. Prima care a încălcat această regulă este chiar Administrația Prezidențială, care numără acum cu 13 angajați mai mult decât în mandatul lui Klaus Iohannis. Astfel, în ianuarie 2026, pentru Nicușor Dan lucrau 302 persoane, față de 289 angajați, câți erau cu un an înainte.

Digisport.ro

Arda Guler s-a dus la Slavko Vincic și i-a spus ceva ce probabil n-a mai auzit în viața lui. Roșu DIRECT!

CCR, Curtea de Conturi și ministerele USR au făcut angajări în plină criză

Curtea Constituțională, una dintre instituțiile care s-au confruntat cu mari controverse în 2025, și-a crescut numărul de angajați de la 105, la 127. Și Curtea de Conturi, condusă până vara trecută de judecătorul constituțional Mihai Busuioc, a făcut peste 100 de angajări în 2025. În decurs de un an, personalul a crescut de la 1617, la 1.719.

În mod surprinzător, ministerele care au avut la conducere un membru USR, au crescut numărul de angajați, în ciuda faptului că partidul a militat cel mai zgomotos pentru reducerea numărului de bugetari.

Astfel, Ministerul Afacerilor Externe (Oana Țoiu) a ajuns la 2.158 de angajați (față de 2.093 în ianuarie 2025), iar Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (Diana Buzoianu), la 3.399 (față de 3.362 în 2025). Singurul care a reușit să-l mulțumească pe Ilie Bolojan a fost Radu Miruță, care la MApN a scăzut numărul angajaților la 76.175 (față de 81.089 în 2025).

SPP și-a majorat schema de personal cu peste 60 de posturi

La nivelul guvernului, alte ministere care au mai mulți oameni față de anul trecut sunt:

• Ministerul Sănătății – 18.318 (față de 18.240, în 2025)
• Ministerul Afacerilor Interne – 125.676 (față de 124.931 în 2025)
• Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale – 4.134 (față de 3.876 în 2025).

Și Serviciul de Protecție și Pază (SPP) numără, la începutul acestui an, 1.531 de persoane, față de 1.465, la debutul lui 2025.

Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității are un personal format din 205 oameni, cu unul mai mult decât anul trecut, iar la Autoritatea Națională Sanitar Veterinară au mai venit șase persoane, ajungându-se, în prezent, la 230 de posturi ocupate.

Și la Consiliul Superior al Magistraturii, schema de personal a devenit mai stufoasă, ajungându-se la 490 de angajați (față de 468), în timp ce Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului numără acum cu trei angajați mai mult, respectiv 155 de postruri ocupate la început de 2026.

14.000 de profesori au ieșit din sistem, în 2025

De cealaltă parte, cele mai multe plecări au fost la Ministerul Educației, unde au dispărut peste 14.000 de posturi (de la 308.052, la 293.922). Reduceri de personal au mai fost la Camera Deputaților (105 posturi), Înalta Curte de Casație și Justiție (64 de posturi), Secretariatul General al Guvernului (1.060 de posturi) sau Ministerul Finanțelor (1.076 posturi).

Chiar și așa, reforma administrativă a fost, în 2025, mai mult o temă de talk-show politic decât o realitate, dacă de ne referim la datele de mai sus. Mai ales în aparatul central, cel puțin deocamdată, nu s-a produs o schimbare majoră de structură în favoarea unei descentralizări reale. În lipsa unor măsuri mai profunde și coerente, dezechilibrul dintre nivelul central și cel local riscă să se mențină, iar eficiența administrației publice va depinde în continuare nu doar de numărul angajaților, ci mai ales de modul în care sunt distribuite și utilizate resursele umane.