Președintele Nicușor Dan a rămas blocat în Paris, după ce a participat la summitul „Coaliției de Voință”, în cadrul căruia s-a discutat despre securitatea Ucrainei. Acesta a călătorit cu o aeronavă militară C-27J Spartan și a explicat și motivul pentru care nu a reușit să se întoarcă în țară. Va avea România un avion prezidențial? Cum a gestionat fostul șef al statului, Klaus Iohannis, aceste deplasări.
Marți, 6 ianuarie 2026, Nicușor Dan, alături de alți parteneri europeni care sprijină Ucraina, a participat la summitul „Coaliției de Voință” de la Palatul Élysée de la Paris, pentru a discuta despre soluții ce ar putea aduce pacea și securitatea în Ucraina. Pentru această deplasare, el a folosit o aeronavă militară C-27J Spartan, produsă de compania italiană Alenia Aeronautica și care se află în dotarea Forțelor Aeriene Române.
Site-urile de specialitate arată că un astfel de avion are sisteme Lockheed Martin, două motoare Rolls-Royce Allison de tip turbopropulsor, este dotat cu pilot automat Honeywell și are 9.274 de cai putere.
În acest context, la sfârșitul reuniunii, Nicușor Dan a ținut o conferință de presă, după care ar fi trebuit să se întoarcă în România. Cu toate acestea, șeful statului a declarat că zborul nu a mai putut fi operat marți seară din cauza condițiilor meteo nefavorabile.
„Aseară am decis să nu mai plecăm pentru că am fi ajuns la 3-4 noaptea şi nu ar fi fost bine. Iar acum e o situaţie neobişnuită pentru Franţa, de obicei aici nu ninge, a nins, trebuie să fie curăţată pista. Aşteptăm până se curăţă”, a spus președintele jurnaliștilor.
Tot el a menționat faptul că a mai avut probleme cu acest tip de aeronavă și atunci când a avut o deplasare în Germania. Acesta s-a întâlnit, la Palatul Bellevue din Berlin, cu președintele federal Frank-Walter Steinmeier și cancelarul Friedrich Merz. După discuții, Nicușor Dan a fost nevoit să rămână peste noapte în capitala germană deoarece au apărut probleme tehnice la aeronava Spartan. În acest context, el a menționat că, la un moment dat, va fi nevoie de achiziționarea unui avion prezidențial.
„La un moment dat trebuie să avem un avion prezidenţial şi nu numai pentru preşedinte, ci şi pentru miniştrii care se duc în delegaţii când sunt lucruri importante, pentru că avionul ăsta face mult mai mult decât un avion normal şi nu avem comunicaţii înăuntru, în momentul când suntem înăuntru suntem izolaţi de ce se întâmplă în țară”, a explicat Nicuşor.
Fostul consilier pe probleme de securitate al președintelui Băsescu, Iulian Fota, a subliniat într-o postare pe Facebook că absența președintelui se poate transforma într-o vulnerabilitate. „Într-o lume atât de volatilă, lipsa timp de mai multe ore a legăturii între Președintele României și tară se poate transforma într-o vulnerabilitate de securitate națională”, a scris acesta.
Totuși, expertul în securitate Cristian Barna, fost rector la Academia SRI, spune că șeful statului nu este rupt de legăturile cu alte instituții la bordul aeronavei Spartan și că a exagerat spunând că este izolat în timpul zborurilor cu această aeronavă.
„Cred că a fost o declarație relaxată a președintelui Nicușor Dan. Aeronava Spartan are servicii militare de comunicații. Ideea este că nu are serviciile normale de comunicare, internet pentru toată echipa, etc.. Adică nu are comunicații standard. Fiind navă militară, la bord este restricționat la bord orice mijloc de comunicare care ar putea dăuna informațiilor clasificate. Practic este restricționat accesul la bordul unei nave la fel ca într-o unitate militară.
Cred că președintele a avut o exprimare mai relaxată. Altfel, el s-a dus la sediul Ambasadei României, unde are toate mijloacele de comunicare criptate. Poate ce a vrut el să spună este că nu putea să aibă un program de lucru normal, dar altfel este mult să vorbim de o situație în care președintele țării nu poate fi informat cu privire la o eventuală criză. Spartan-ul este o aeronavă militară, dar asta înseamnă că nu are toate condițiile unei aeronave oficiale precum cele cu care zbura Iohannis. Alea aveau de toate, și canapele, și plasme și Netflix. Aici e mai auster, dar nu cred că s-a pus problema în vreun moment ca președintele să nu poată fi informat sau să răspundă unei crize. Se ducea la sediul ambasadei unde are comunicații criptate. De acolo comunica ca și cum era la Cotroceni”, a declarat, pentru FANATIK, profesorul Cristian Barna, fost prorector al Academiei Naționale de Informații „Mihai Viteazul”.
România a avut un avion prezidențial din 1974 până în 2012. Aeronava era un Boeing 707, ce a fost utilizată pentru diferite deplasări de Nicolae Ceaușescu, Ion Iliescu, Emil Constantinescu și Traian Băsescu. Cu toate acestea, aeronava nu mai respecta anumite norme. Era prea zgomotos și nu era primit pe unele aeroporturi, astfel că a fost vândut în Statele Unite pentru 2 milioane de dolari. Compania care l-a achiziționat din România, Omega Air, îl folosește pe post de cisternă, adică oferă servicii de realimentare în aer pentru Pentagon.
În timpul Guvernului condus de Călin Popescu-Tăriceanu, a fost inclus pe ordinea de zi a ședinței CSAT din 28 iunie 2007 un proiect care viza dotarea floteri Romavia cu aeronave, printre care era inclusă și achiziționarea unui avion prezidențial. Cu toate acestea, nu s-a putut merge mai departe din cauza problemelor bugetare.
În contextul desecretizării zborurilor fostului președinte Klaus Iohannis, Sorin Grindeanu, ministrul transportului de la acea vreme, a declarat în martie 2025 că România nu își permite să aibă un avion care să fie folosit doar de președinte, însă susține ideea de a avea o aeronavă care să fie pusă la dispoziția demnitarilor. În același timp, Nicușor Dan a declarat miercuri că nu se pune problema achiziționării unei aeronave prezidențiale în acest an.
„Eu nu aş fi de acord cu un avion prezidenţial, dar aş fi de acord cu un avion al statului român. Nu cred că ne permitem un avion care să fie doar la dispoziţia preşedintelui şi să stea în rest. Nu cred că există ţară în Uniunea Europeană să nu aibă un avion oficial al statului, care să fie folosit de prim-ministru, în chestiuni oficiale care nu ţin neapărat de Guvern sau de preşedinţie”, declara Grindeanu într-o conferință de presă.
Marți, 18 martie 2025, Administrația Prezidențială a anunțat că au fost desecretizate zborurile fostului președinte Klaus Iohannis. Documentul arăta că fostul șef de stat a efectuat 193 de zboruri în perioada ianuarie 2015 – februarie 2025. Costul total al zborurilor a fost de 113 milioane de lei, undeva la 23 milioane de euro.
În majoritatea cazurilor, Iohannis a folosit un avion de lux, Gulfstream 550. Costul de achiziție al unei astfel de aeronave se ridică până la aproximativ 40 de milioane de dolari. Printre cele mai scumpe deplasări a fost cea din America de Sud, unde Administrația Prezidențială a cheltuit circa 1,5 milioane de euro (7,5 milioane de lei).
De asemenea, Iohannis a mers și la încoronarea regelui Charles al III-lea. Autoritățile britanice au recomandat invitaților să folosească zborurile de linie. Majoritatea au respectat acest lucru. Atunci, fostul președinte al României a mers la Londra cu un avion privat. Cursa a costat 150.000 de euro. Tot atunci, președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a cheltuit 414 euro pentru zbor, șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a dat 677 de euro pentru deplasare, iar fostul președinte al Consiliului European, Charles Michael, a cheltuit 910 euro.
Cât timp Ilie Bolojan a fost președinte interimar, el a folosit avioanele de linie pentru deplasările sale. De exemplu, acesta a mers, în februarie 2025, cu o aeronavă Tarom spre Paris. La invitația președintelui Emmanuel Macron, acolo s-au reunit mai mulți lideri europeni pentru a discuta despre situația războiului din Ucraina.
Mai mult decât atât, președintele Nicușor Dan a anunțat, luni, 5 ianuarie 2026, că Administrația Prezidențială a redus cheltuielile din 2025 cu 30%, el promițând, la începutul mandatului, o reducere de 20% din bugetul instituției. Mențiunea a fost făcută în contextul în care Guvernul adoptă diferite legi în vederea reducerii deficitului bugetar.
„Cheltuielile Administrației Prezidențiale în 2025 au fost reduse cu 30%, adică 30 de milioane de lei, mai mult decât m-am angajat în iulie”, se arată în postarea lui Nicușor Dan, de pa pagina sa de Facebook.