Nicușor Dan, instruit de șefa cenzurii comuniste, Suzana Gâdea, înainte de prima ieșire din țară. Olimpicii români, în vizorul serviciilor străine

Nicușor Dan, candidat la alegerile prezidențiale din 18 mai 2025, a avut un contact cu Suzana Gâdea, președinte al Consiliului Culturii și Educației Socialiste și membru marcant al regimului comunist. Întâlnirea a avut loc în anul 1987, înainte ca Nicușor Dan să participe la Olimpiada Balcanică de Matematică, în Grecia.

Nicușor Dan, vedeta lotului olimpic la matematică în perioada ’87-’88

Nicușor Dan a fost unul dintre olimpicii străluciți ai României, lucru recunoscut încă din perioada regimului comunist. Numele lui apare în publicații precum Scânteia și Scânteia Tineretului, în condițiile în care actualul candidat la alegerile prezidențiale făcea parte din lotul de matematică al României care reușea să impresioneze prin performanțele la olimpiadele internaționale.

Cu toate că Nicușor Dan a respins orice formă de colaborare cu Securitatea comunistă (lucru confirmat și de cercetătorii de la CNSAS), actualul primar al Capitalei a dezvăluit că în timpul liceului a fost chemat la București, unde s-a întâlnit cu o celebră activistă a vremii.

Într-un interviu acordat revistei Kamikaze, în anul 2012, Nicușor Dan a dat detalii despre întâlnirea cu Suzana Gâdea, fost ministru al educației și unul dintre pilonii importanți ai propagandei comuniste în cultura și educația vremii. Dan spune că Gâdea le-a transmis celor din lotul olimpic că vor fi urmăriți și filmați în permanență în Grecia, acolo unde urma să aibă loc ”Balcaniada” de matematică, de unde România s-a întors cu medalia de aur.

Digi24.ro

VIDEO Negocieri pentru viitorul Guvern. Condiția pusă de PSD ca să îl accepte premier pe Ilie Bolojan - surse

Nicușor Dan: ”Ne-au luat la minister, ne-am întâlnit cu o activistă celebră”

”În ’87 am fost la Balcaniadă în Grecia. Ne-au luat la minister, ne-am întâlnit cu un secretar de stat, o activistă celebră, Suzana Gâdea, sau Găinușă, și ea ne-a prelucrat spunându-ne că vom lua contact cu lumea imperialistă și să fim foarte atenți pentru că vom fi filmați de peste tot, orice am face.

Iar orice am vedea, să nu ne mirăm, să fim indiferenți, să părem că avem și noi în România. Bineînțeles, în prima secundă când am aterizat la Atena noaptea, cei șase elevi cu doi profesori, văzând lumină și reclame luminoase, din taxi, de la aeroport până-n oraș, am început să urlăm: ‘Ce lumină e!’.

Digisport.ro

O americancă de 21 de ani ”a cucerit” lumea și a spus în PATRU cuvinte, fără rețineri, ce a adus Donald Trump în SUA

Aveam 50 sau 80 de dolari diurnă și nu știam să-i cheltuiesc. Maică-mii, care era contabilă, i-am cumpărat un calculator din ăsta simplu, de socotit, care se încărca de la soare, care a fost ceva fabulos în Făgăraș”, a dezvăluit Nicușor Dan în Kamikaze.

Cum se recrutau geniile la olimpiadele internaționale

Fără să realizeze la acea vreme, elevii și studenții care participau la olimpiadele internaționale reprezentau adevărate mine de aur pentru serviciile de informații externe, care aveau ocazia să recruteze viitori oameni de știință sau personalități importante din mediul academic. Acesta este și motivul pentru care delegațiile erau monitorizate îndeaproape de autoritățile din țările lor de origine, în special în perioada Războiului Rece. Scopul era acela de a preveni contactele neautorizate cu cetățeni străini.

Securitatea comunistă acorda o atenție deosebită unor astfel de deplasări. Adesea, elevii olimpici care călătoreau în străinătate erau însoțiți de cadre didactice care colaborau cu Securitatea, iar participanții erau instruiți înainte de plecare cu privire la conduita așteptată. De asemenea, ei erau supuși unor verificări riguroase la întoarcere.

Pentru Nicușor Dan, plecarea la Atena a fost doar prima din cele trei la care a luat parte, A urmat Olimpiada Internațională de Matematică de la Havana (Cuba), iar după un an (în 1988) cea din Australia. Aici, Nicușor Dan ar fi cunoscut doi români care fugiseră din țară.

Nicușor Dan a scăpat de ”umbra” sa și s-a împrietenit cu doi dizidenți

”M-am întâlnit acolo cu doi români care fugiseră din țară, unul dintre ei trecuse înot Dunărea la sârbi, ajunsese în Australia, avusese tot felul de joburi, chiar taximetrist, acuma tocmai terminase o facultate, se angajase, ajunsese mai bine.

Am ieșit cu el, am mers într-un parc de distracții și țin minte că l-am întrebat care ar fi explicația pentru bunăstarea din jur, fiindcă vedeam că și în Australia se muncește, și în România se muncește, dar aici e prosperitate, pe când la noi, nu. Și el mi-a zis: `Păi aici circulă banu`! Mult timp am stat și m-am gândit de ce, prin faptul că circulă banul, se produc lucruri și bunăstare”, a mai dezvăluit Nicușor Dan în Kamikaze. 

Suzana Gâdea, stăpâna cenzurii din perioada comunistă, filată de STASI

Suzana Gâdea, activista care l-a ”preparat” pe Nicușor Dan înainte de prima ieșire din țară, a fost o personalitate marcantă a regimului comunist din România, cu o carieră îndelungată în domeniul educației, dar și în cel politic. A fost cadru didactic universitar și inginer, devenind prorector al Institutului Politehnic București, în anul 1955. Gâdea a mai ocupat poziții de deputat în Marea Adunare Națională (1965 – 1989), de membră a Comitetului Politic Executiv al Partidului Comunist Român (1979 – 1989) precum și pe cel de ministru al Educației în Învățământului (1976-1979).

Tot din 1979, Suzana Gâdea a deținut funcția de Președinte al Consiliului Culturii și Educației Socialiste (cu rang de ministru). Instituția a fost creată special pentru a controla ideologic și a cenzura publicațiile, producțiile de teatru, film, radio și TV, de a supraveghea sistemul educațional și de a promova cultura socialistă ”multilateral dezvoltată”.

Mama lui Radu Măzăre a lucrat pentru Suzana Gâdea. Vedeta Antena 3, Mihai Gâdea, a negat că ar avea vreo legătură de rudenie cu șefa cenzurii comuniste

Nu este cunoscută legătura Suzanei Gâdea cu Securitatea comunistă, însă cel mai probabil aceasta exista, ținând cont de funcția pe care o deținea. În 2004, colonelul în rezervă Ioan Rusan a dezvăluit în Jurnalul că STASI (serviciul secret al fostei Republici Democrate Germane) reușise să plaseze o agentă în poziția de șefă de cabinet a Suzanei Gâdea.

Tot șefă de cabinet a Suzanei Gâdea a fost și Gabriela Mazăre, mama fostului primar al Constanței, Radu Mazăre. Nu există, însă, informații care să confirme că fostul șef al SRI Sibiu se referea la persoana mamei lui Radu Mazăre sau este vorba despre o altă fostă șefă de cabinet al celei care a fost numită ”spaima lumii artistice”.

De asemenea, Suzana Gâdea ar fi fost rudă prin alianță cu Mihai Gâdea, potrivit dezvăluirilor făcute de unchiul realizatorului TV în EvZ. Mihai Gâdea a negat permanent că ar avea o relație de familie cu Suzana Gâdea.

CNSAS infirmă o posibilă colaborare a lui Nicușor Dan cu Securitatea comunistă

Nicușor Dan mai pomenește în interviul său din Kamikaze numele de ”Găinușă”, care ar putea fi al Alexandrinei Găinușă (Găiunșe), fostă membră al CPEX al PCR, ministru al Industriei Ușoare și vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, în perioada regimului ceaușist. Ea a fost promovată de Elena Ceaușescu într-o funcție de conducere cu precădere datorită obedienței față de familia prezidențială.

În aprilie 2025, Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității a reconfirmat faptul că Nicușor Dan nu a fost colaborator sau lucrător al Securității.

„CNSAS a dat anul trecut în cazul domnului Nicușor Dan o adeverință de necolaborare, care înseamnă că în arhiva CNSAS nu există niciun document care să ateste colaborarea (cu fosta Securitate – n. red) a domnului Nicușor Dan. Acum, pentru că domnul Nicușor Dan candidează la președinție, a fost din nou verificat de CNSAS în această calitate, am refăcut verificările și am ajuns la același verdict”, a declarat spus Mădălin Hodor la Antena 3.

Precizarea vine în contextul apariției unui presupus document din arhivele Securității, publicat de jurnalistul Sorin Roșca Stănescu, potrivit căruia, pentru Nicușor Dan ”au început demersurile de recrutare înainte de deplasarea în Republica Cuba” iar acesta ar fi furnizat ”două note fără valoare informativă” despre un alt membru al lotului olimpic.