Sport

Nicușor Stanciu ne-a adus Aurora Boreală din umbra Cercului Polar, dar concluziile vin după Macedonia

Nicușor Stanciu ne-a adus Aurora Boreală de la umbra Cercului Polar, iar România revine, cumva surprinzător, în lupta pentru calificare, deși examenul toamnei va fi dat în fața Macedoniei de Nord
03.09.2021 | 01:05
Nicusor Stanciu nea adus Aurora Boreala din umbra Cercului Polar dar concluziile vin dupa Macedonia
ADVERTISEMENT

Pentru România și pentru Mirel Rădoi, meciurile din această perioadă sunt decisive, însă, practic, încă de la partida cu Islanda, urma să aflăm dacă nu e neapărat nevoie să plângem sau doar să deplângem starea în care a ajuns Echipa Națională. Eram condamnați la pesimism, pentru că, așa cum spunea o glumă devenită deja emblematică, „Tricolorii” s-au cam abonat la nominalizările pentru Premiul Nobel pentru Pace. Totuși, am învins, surprinzător pentru cât de „convinși” învățasem să fim, iar acest joc a fost, mai mult decât orice, o lecție primită de la viață.

A fost meciul lui Nicușor Stanciu, cel care i-a pus „pe tavă” primul gol lui Man și l-a marcat pe al doilea, după o combinație cu rezervele Hagi și Marin, cărora li s-a alăturat Camora, spălându-și greșelile de pe parcursul partidei. Poate că, metaforic vorbind, ar fi sunat gingaș dacă… Sorescu ar fi fost cel care ne-ar fi adus în case Aurora Boreală, de sub Cercul Polar umbrit de un scandal produs în sânul naționalei Islandei, care nu are legătură cu fotbalul și pe care, tocmai din acest motiv, nu-l vom comenta, deși auspiciile sale ne-au văduvit adversara de o serie de titulari. Asta este, nu ne bucurăm pentru răul altuia, dar să-și mai curme și nenorocul privirea de la noi, către alte zări…

ADVERTISEMENT

Se poate specula oricât și pe seama golului marcat de Stanciu și da, am avut parte de un arbitru bun. Poate, prea bun. Însă, lista de parastase ale Naționalei, motivate de deciziile absolut deviante ale unor „cavaleri ai fluierului”, unii dintre ei – chiar venind din spațiul nordic – intrați în legendă, este destul de lungă și probabil că rămâne deschisă. Per total, România a câștigat meritat meciul cu „sson-ii”, dar linia va putea fi trasă abia după meciul cu Macedonia de Nord. Asta, dacă nu cumva ne va face Liechtensteinul vreo figură de stil acasă, pentru că suntem capabili de orice, iar metafora din titlu se va schimba într-o nouă noapte neagră…

Mirel Rădoi, absolvit după „experimente”: Nu Sorescu ne-a adus… Aurora Boreală în case, ci Nicușor Stanciu, născut pentru a doua oară

Mirel Rădoi a scăpat ca prin urechile acului de o execuție de tipul celora cu care se obișnuise, de când antrenează Naționala. I-a ieșit și a meritat. Deseori l-am criticat, dar, de această dată, atât selecționerul cât și întreaga echipă merită aplauze. A fost o zi frumoasă, în care i-am văzut și pe Tricolorii Under 20 învingând Portugalia, am făcut cunoștință cu doi antrenori români fericiți, Bogdan Lobonț și Mirel Rădoi, și în care am evadat, cum am putut, prin mijloacele noastre, din perimetrul de încleștare al unei cariere de marmură neagră.

ADVERTISEMENT

Comentatorii meciului au subliniat faptul că, după multă vreme, am reușit să scăpăm fără gol primit. Am condus și în meciurile cu Armenia și cu Macedonia de Nord și, până la urmă, am pățit ceea ce, la vremea respectivă, meritam. A fost, însă, decizia noastră dacă vrem să rămânem copământeni cu echipele care nu-și trădează condiția și, indiferent de circumstanțe, am izbutit. Uneori, în viață trebuie să mai ai și noroc, pentru a răzbi.

Titularizarea lui Deian Sorescu în banda stângă, deși la Dinamo a folosit pe dreapta, ni s-a părut cel puțin interesantă. Experimentele din laboratorul lui Mirel Rădoi au părut, pentru o vreme, bizare. Totuși, Sorescu a fost cel mai periculos om al Naționalei în prima repriză și n-a rămas țintuit pe postul său. A avut șanse de a marca și n-a lipsit mult să o facă. Circumstanțele erau, cumva, nedrepte pentru un asemenea experiment, dar iată că, atât Mirel Rădoi cât și Sorescu au făcut față, cu brio. Nu s-au „descurcat”, cum se zice adesea pe la noi în bătătură, ci și-au făcut meseria așa cum trebuie. Asta nu este, însă, o laudă, ci ține de firesc…

ADVERTISEMENT

România și Islanda stăteau foarte prost înaintea meciului, aflându-se pe locurile 4, respectiv 5, în grupa de calificare la CM din Qatar, cu numai 3 puncte. O senzație de intimitate cu eșecul ne cuprinsese, așadar, pe toți, ca un val rece de „solidaritate”, înaintea partidei de pe arena „Laugardalsvollur” din Reykjavik. Cu toate astea, am reînvățat să respirăm…

Mirel Rădoi și jucătorii săi se găseau în situația de a șterge impresia proastă după înfrângerea rușinoasă în fața Armeniei. De pe culmile semețe ale eșecurilor noastre legendare, a reapărut acest jucător Nicușor Stanciu și i-a salvat, probabil, scaunul lui Mirel Rădoi. Acest meci ne-a alintat tuturor demnitatea și ne-a reînvățat că nu e bine să plecăm de acasă, având deja concluziile formulate.

ADVERTISEMENT

Rațiu, din „ghilotina” lui Mirel, la stadiul de promisune onorată

Sigur, multe voci au contestat selecția unor jucători precum Rațiu, Marius Marin, Dennis Drăguș și Markovic, care ori nu joacă la echipele de club, ori nu sunt titulari de drept. Dar, ne-au apucat frisoanele și când ne-am amintit faptul că Maxim, Bancu și Pușcaș erau suspendați, astfel că, începutul nostru de toamnă căpăta, deja, o anacronică peliculă de gheață.

Ei bine, Andrei Rațiu a jucat excelent, iar Markovic, intrat pe final, a făcut o impresie bună. La numai 20 de ani, l-a înlocuit pe Alibec, poate cel mai mare luptător din acest meci, nedreptățitul și ghinionistul partidei. Ce se întâmplă, însă, cu accidentările lui Alibec, iată o întrebare la care așteptăm răspunsul din partea adevăraților specialiști. Aici, o pâclă de humă ne oprește în a formula considerații concrete și, probabil, răspunsul este adânc și, la fel de posibil, nu ne va aduce nicio bucurie…

Chiar dacă, inițial, ne-am amuzat amar pentru că menajăm jucători pentru meciul cu Liechtenstein (care a primit gol din partea Germaniei abia prin minutul 42-43, așa că s-a răsturnat fotbalul cu fundul în sus!), pentru că Ianis Hagi și Răzvan Marin nu s-au aflat printre titulari, iată că Rațiu a făcut un meci bun, mai ales în prima repriză. Titularizarea lui Rațiu, ca de altfel și aceea a lui Sorescu, urmau să devină principalele capete de acuzare, agățate pe ghilotina sub a cărei secure trebuia să cadă capul lui Mirel Rădoi.

Sângele rece al lumii nu încape într-o seringă care vrea să-l ducă la analize (inclusiv jurnalistice), iar dovada este oferită de faptul că, în prima parte, taman experimentații Chiricheș și Camora erau să ne „potcovească” de toată frumusețea, în urma unor gafe care nu sunt nici măcar apanajul copiilor sau al juniorilor.

Acest Rațiu, titular la debut, în condițiile în care jucase foarte puțin, a născut multe polemici. În schimb, evoluase sub comanda lui Mirel Rădoi la Jocurile Olimpice și n-o făcuse deloc rău. Apare, din nou, în lumină vechea noastră meteahnă de a căuta nod în papură, fără să așteptăm, măcar, rezultatul final al propriilor noastre „nostradame”, la care nu renunțăm și mai ales pe care le considerăm firești…

De la avertismentul lui Gică Popescu, la o injecție cu entuziasm ponderat

Gică Popescu avertiza în FANATIK că Islanda „nu mai este un adversar facil”. Din nefericire, nimeni nu mai este un adversar facil pentru România, așa că nu ne mai mirăm de ce, aproape fără excepție, aventurile noastre în Europa reprezintă un prilej de plictiseală sau chiar de supărare. Acum, am „ieșit din schemă” și sperăm, cu toții, să nu asistăm la un simplu foc de paie.

Mirel Rădoi și echipa pe care o antrenează, victoria de la Reikjavik, toate acestea se înscriu în zona normalității. Este bine că avem pentru ce ne bucura, iar maestrul Hagi senior este maestru în asemenea declarații cu tâlc, așa că avem motive să fim fericiți din toate motivele.

Ca să glumim în continuare, „ca să nu mai rămânem repetenți și anul acesta”, am tras o fugă până în Islanda și am îndeplinit de era de îndeplinit: o revanșă, plus revenirea în cărțile calificării. Ne așteaptă, însă, alte meciuri, iar partida cu Liechtenstein de duminică nu e de luat în râs. Mai ales după modul în care surprinzătoarea noastră Națională ne-a obișnuit să apelăm la tot soiul de calmante, taman când ne-a fost lumea mai dragă.

Este îmbucurător faptul că avem o echipă cu o medie de vârstă de 25,8 ani. Poate fi vorba despre o nouă fantă de lumină. Nu-mi amintesc de când România n-a mai obținut trei victorii consecutive, dar primul pas a fost făcut. Verdictul va fi dat miercuri, cu Macedonia de Nord. Atunci vom afla care ne este condiția, în cadrul acestui grup de selecționate europene „de mijloc”, pentru că, în niciun caz, la o poziție mai înaltă încă nu putem visa, cel puțin în acest moment.

Cu Liechtenstein, Germania s-a arătat drept un ins aproape analfabet, dar analfabet în limba germană. Pas cu pas, vom afla unde ne aflăm, ce fel de arbitraje ne vor mai ieși în cale și mai ales ce experimente vor mai funcționa. Important este altceva. Criticile suporterilor și ale presei par să fi avut efectul scontat. Văzându-i pe jucători, am trăit cu impresia că, din ecranul televizorului, miroase a sudoare de calfă bătută și de ucenic biciuit…


  • (P) Cotă EXCLUSIVĂ Fortuna: 2,30 este cota pentru „sub 1.5 goluri în prima repriză” la meciul România – Liechtenstein. Vezi aici toate cotele!

ADVERTISEMENT