Pe 7 octombrie 2020, în cadrul unei ceremonii organizate la Academia Regală de Ştiinţe din Suedia (Stockholm), cu un număr restrâns de spectatori, dată fiind pandemia de coronavirus, are loc decernarea Premiului Nobel pentru Chimie, cea mai importantă distincție acordată oamenilor de știință din diverse ramuri ale acestui domeniu.
UPDATE: Emmanuelle Charpentier (Franţa) şi Jennifer A. Doudna (SUA) sunt laureatele premiului Nobel pentru Chimie 2020, potrivit unui comunicat transmis de Academia Suedeză. Acestea au contribuit decisiv la „dezvoltarea unei metode de editare a genomului” și, așa cum a subliniat Goran Hansson, secretarul general al prestigioasei instituții, au reușit astfel să „rescrie codul vieții”.
Mai concret, cele două cercetătoare au descoperit foarfecele moleculare CRISPR/Cas9, una dintre cele mai precise unelte din tehnologia genetică. Prin intermediul lor, acestea pot schimba ADN-ul animalelor, plantelor şi microorganismelor.
Tehnologia a dus la dezvoltarea unor noi terapii împotriva cancerului şi a contribuit, totodată, la vindecarea bolilor ereditare. „Când am fost sunată dimineaţă şi mi-a fost spus de mai multe ori (n.r. că a câştigat), nu reuşeam să fac legătura. Simţeam că nu este real”, a spus Charpentier, imediat după ce a primit mult râvnitul premiu.
ȘTIREA INIȚIALĂ: Laureații de anul trecut au fost cercetătorii John B. Goodenough, M. Stanley Whittingham şi Akira Yoshino, care au contribuit decisiv la „dezvoltarea bateriilor litiu-ion”.
De altfel, încă de la prima sa atribuire, scopul a fost reflectarea realizărilor ştiinţifice care au dus la o mai bună înţelegere a proceselor chimice şi a bazelor moleculare şi care au reprezentat fundamentul multora dintre progresele tehnologice realizate până în prezent.
În 1901, Jacobus H. van’t Hoff devenea primul laureat al premiului Nobel pentru Chimie și astfel îi erau recompensate descoperirile privind legile dinamicii chimice şi a presiunii osmotice în soluţii. Până în prezent, acesta a fost acordat de 111 ori, excepție făcând doar anii 1916, 1917, 1919, 1924, 1933, 1940, 1941 şi 1942.
Biochimistul britanic Frederick Sanger este singurul om de știință care a avut privilegiul să fie recompensat de două ori cu acest premiu. De numele său se leagă două dintre cele mai importante descoperiri din domeniul biologiei moleculare, în 1958 şi în 1980.
Cel mai tânăr laureat este Frédéric Joliot, care avea doar 35 de ani în 1935, când a primit distincția împreună cu soţia sa, Irene Joliot-Curie. John B. La polul opus se află Goodenough, care avea 97 de ani când a devenit laureat, în 2019.
Doi laureaţi ai Premiului Nobel pentru Chimie au fost obligaţi de autorităţi să refuze distincţia. Liderul nazist Adolf Hitler le-a interzis unor cercetători germani să participe la ceremoniile de decernare a Premiului Nobel. Este vorba de Richard Kuhn – în 1938 şi de Adolf Butenandt – în 1939, care au primit diploma şi medalia mai târziu, dar nu şi premiul în bani.
Printre laureaţii Premiului Nobel pentru Chimie în secolul XX s-au numărat:
Printre laureaţii Premiului Nobel pentru Chimie în secolul XXI s-au numărat: