Noi droguri interzise prin lege. Unele sunt substanțe de zeci de ori mai puternice decât morfina sau fentanilul

Pe lista substanțelor interzise din România vor fi incluse noi droguri a căror prezență a fost deja identificată în țări ale Uniunii Europene sau chiar în țara noastră. Este vorba de substanțe care au produs deja zeci de decese și spitalizări.

Proiectul de lege elaborat de către Ministerul de Interne vizează transpunerea în legislația națională Directivei delegate (UE) 2025/2062 a Comisiei Europene din 14 octombrie 2025, transpunere obligatorie pentru toate țările membre ale Uniunii. Pe lâng noile droguri menționate în directivă, pe lista substanțelor interzise din România vor fi incluse și alte substanțe, toate droguri de sinteză, întrucât statele membre au dreptul de a extinde lista și cu alte substanțe care nu sunt menționate în directivele adoptate la nivel european.

Pe lista adoptată la Bruxelles sunt menționate trei droguri noi: 2-metilmetcatinonă (denumită în continuare 2-MMC), N-etilnorpentedronă (denumită în continuare NEP) și 4-bromometcatinonă (denumită în continuare 4-BMC), toate fiind catinone sintetice cu efect psihoactiv.

Care este drogul responsabil pentru moartea a 63 de persoane

„2-MMC este disponibilă în Uniune cel puțin din 2013 și a fost detectată în 23 de state membre. Cinci state membre au raportat un total de opt decese cu expunere confirmată la 2-MMC. De asemenea, un stat membru a raportat o intoxicație acută neletală cu expunere confirmată la 2-MMC”, se spune în nota de fundamentare a proiectului de lege elaborat de guvernul de la București. În acest caz, acesta s-a mișcat mai repede decât Bruxelles-ul astfel că 2-MMC este pusă sub control național încă din martie 2025.

Digi24.ro

Ruptură majoră între Rusia și cea mai mare țară din Asia Centrală. Active de miliarde de dolari au fost blocate la cererea Ucrainei

În schimb, celelalte două substanțe încă nu erau interzise în pofida unui grad ridicat de periculozitate în cazul NEP, care este disponibilă în Uniune cel puțin din 2013 și a fost detectată în 25 de state membre. Șase state membre au raportat un total de 63 de decese cu expunere confirmată la NEP. De asemenea, două state membre au raportat cinci cazuri de intoxicație acută neletală cu expunere confirmată la NEP. 4-BMC sau brefedrona a fost detectată în 18 state UE din 2011 încoace, însă în cazul ei nu au fost raportate decese și nici cazuri de intoxicație acută.

Digisport.ro

Gigi Becali l-a ”distrus” ÎN DIRECT: ”Nu a făcut-o din răutate, a făcut-o din prostie”

Ce substanță e mai puternică decât fentanilul

Pe lângă măsurile impuse de UE, România a decis să includă pe lista substanțelor interzise și alte cinci droguri dintr-o listă cu recomandări pentru interzicere, adoptată în 2025 de către Comisia pentru Stupefiante a ONU, patru dintre ele fiind opioide sintetice, precum fentanilul care a devenit unul dintre cele mai consumate droguri în Statele Unite ale Americii.

Prima dintre este protonitazepina sau N-pyrrolidino protonitazene. „Studiile au demonstrat că N-pyrrolidino protonitazene prezintă un potențial psihoactiv de la 3–70 ori mai mare decât al fentanilului și de 300 de ori mai mare decât cel al morfinei. Substanța N-pyrrolidino protonitazene este disponibilă în Uniunea Europeană cel puțin din anul 2023, a fost detectată în 10 state membre și se află sub controlul național a 6 state membre”, susține Ministerul de Interne.

Un derivat al Meprobamatului

Metonitazepina, ca și protonitazepina, a fost identificată relativ recent pe teritoriul UE, în 2023, fiind deja pusă sub control național în șase state membre. Potențialul psihoactiv este considerat ca fiind dublu decât cel al fentanilului și a fost asociată cu cel puțin 15 decese în Statele Unite. Etonitazepina este considerată ca având un potențial psihoactiv intermediar între morfină și fentanil. Substanța este disponibilă în Uniunea Europeană cel puțin din anul 2022, a fost detectată în cinci state membre și se află sub controlul național a șapte state membre. Al patrulea opioid sintetic este Ndesethyl-isotonitazene, disponibilă în Uniunea Europeană cel puțin din anul 2022, fiind detectată în patru state membre și pusă sub control național în cinci țări.

În fine, ultima drog pus pe lista substanțelor interzise este Carisoprodolul, cu o structură similară Meprobamatului, un medicament care a fost folosit multă vreme pentru tratarea anxietății, dar care a fost scos de pe piața din România de mai bine de un deceniu, din cauza efectelor adverse și riscului ridicat de supradoză. „Abuzul de Carisoprodol poate include efecte sedative, amplificate în combinație cu alte substanțe și tulburări de consum de substanțe. Efectele sedative ale Carisoprodolului pot fi potențate atunci când este combinat cu benzodiazepine, opioide sau alcool. Administrarea simultană de hidrocodonă, alprazolam și carisoprodol induce o stare euforică asemănătoare celei induse de heroină”, motivează MAI punerea substanței pe lista cu droguri.