La propunerea Ministerului Sănătății, Guvernul a aprobat modificarea Legii nr. 339/2005 privind regimul substanțelor stupefiante și psihotrope. Astfel, o nouă substanță a fost reglementată, drog ce a cauzat probleme și în România. Ce spune fostul șef al Antidrog cu privire la decizia Executivului și cum explică toxicologii efectele mortale.
Ministrul sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat că Guvernul a aprobat modificarea Legii nr. 339/2005 privind regimul substanțelor stupefiante și psihotrope. Astfel, au fost incluse șase substanțe noi în categoria celor aflate sub control strict și a reîncadrat Hexahydrocannabinolul (HHC) în categoria substanțelor psihotrope supuse aceluiași regim.
„Actualizarea legii este necesară pentru alinierea la reglementările internaționale și pentru a răspunde unei realități pe care nu o putem ignora: apar constant substanțe noi, cu efecte psihoactive puternice și potențial ridicat de abuz. Scopul este clar: protejarea sănătății populației și reducerea consumului de droguri. Piața ilicită se adaptează rapid, iar statul trebuie să răspundă la fel de rapid și ferm. Limităm riscul de trafic, de utilizare în scopuri ilicite și de consum abuziv, în afara cadrului medical”, se arată în anunțul ministrului.
De asemenea, Rogobete a transmis faptul că această modificare face parte din politica de combatere a consumului de droguri. Mai mult decât atât, ministrul a menționat că a complet lista preparatelor care conțin astfel de substanțe, stabilindu-se o regulă, aceea că orice produs urmează regimul celei mai strict controlate componente.
„În același timp, am întărit responsabilitatea în circuitul legal. Medicamentele care conțin substanțe aflate sub control strict vor putea fi manipulate și eliberate exclusiv de farmacist. Unitățile și transportatorii autorizați au obligații clare pentru prevenirea deturnării din circuitul legal, iar distrugerea acestor substanțe se face doar în condiții reglementate, sub control. Întărim astfel protecția sănătății publice și limităm accesul la substanțe care pot face rău, fără a afecta tratamentele de care pacienții au nevoie”, a mai comunicat Rogobete.
FANATIK a luat legătura cu fostul șef al Antidrog, Cătălin Țone, care ne-a oferit mai multe detalii cu privire la această modificare. Expertul a subliniat faptul că „îmbunătățește, completează și adaptează normele specifice la cadrul european și la realitățile juridice din țara noastră”.
„De importantă este și completarea tabelului nr. I din Legea 339/2005 cu mai multe substanțe indicate de organismul internațional de profil, cele mai importante fiind cele din categoria nitazenelor, droguri foarte periculoase care dau dependență rapidă și pot conduce la supradozaj.
O altă lămurire importantă, a cărei necesitate a fost generată de practica judiciară este cea legată de așa zisele “cocktailuri” de droguri tot mai des întâlnite în România care începând de la intrarea în vigoare a legii propuse vor fi încadrate în regimul celei mai strict controlate substanțe”, ne-a transmis expertul antidrog.
Mai mult decât atât, această lege „ aduce și o completare importantă cu scop preventiv și anume instituirea obligației față de unităţile şi transportatorii autorizaţi pentru a lua măsuri de prevenire a deturnării din circuitul legal a acestor substanţe şi preparate”. De precizat este că „distrugerea substanţelor se va face numai de către o persoană juridică autorizată de mediu, în prezenţa unei comisii, conform normelor metodologice, așa cum se procedează”.
„Aceste norme sunt foarte importante pentru că nu au fost puține cazurile în care aceste substanțe se deturnează din circuitul legal și ajung pe stradă, în mediile adolescenților și tinerilor care le consumă recreațional. Apoi, într-un final se actualizează denumirile instituţiilor competente, fără modificarea regimului juridic aplicabil. Spre exemplu fosta Agenție Națională Antidrog din cadrul MAI se va înlocui cu ANPCDDA din cadrul Guvernului”, a mai transmis Cătălin Țone pentru FANATIK.
În același timp, fostul șef al Antidrog punctează că o altă modificare constă în reîncadrarea substanţei Hexahydrocannabinol (HHC) din categoria „Plante şi substanţe aflate sub control naţional” în categoria Psihotrope (Tabelul I), amintind și de operațiunea „Fabrica de Vise”.
„Acest compus a fost de curând incriminat legal și în România, fiind identificat în dulciuri și rezerve de țigări electronice, un exemplu în acest caz fiind operațiunea “Fabrica de vise”, instrumentată de DIICOT-ST Iași”, ne-a mai spus expertul antidrog.
Procurorii DIICOT au demarat, în 2023, operațiunea „Fabrica de Vise”, și au făcut peste 100 de percheziții în acest dosar și s-a descoperit faptul că o grupare infracțională au importat, produs și vândut substanțe susceptibile a avea efecte psihoactive. „Creierul” grupării erau persoanele care lucrau la două firme din Iași, fabrica fiind în comuna Miroslava. Pe atunci, HHC-ul nu era reglementat.
„S-a reţinut că, începând cu finele anului 2022, mai multe persoane care sunt angajate sau controlează două societăţi comerciale de pe raza judeţului Iaşi au constituit un grup infracţional organizat, având ca scop importul, exportul, producerea, fabricarea şi alte operaţiuni cu substanţe susceptibile de a avea efecte psihoactive. În acest context aceştia produc şi comercializează dispozitive electronice de vapat şi produse de tip ‘edibles’ cunoscând că au în compoziţie substanţe susceptibile de a avea efecte psihoactive. De asemenea, s-a stabilit că în perioada octombrie 2022 – septembrie 2023 membrii grupului infracţional au produs în vederea comercializării peste 100.000 de dispozitive tip Vape care conţineau substanţe care produc efecte psihoactive de natură a pune în pericol viaţa persoanelor care le consumă”, arătau anchetatorii.
Din fabrică ieșeau produse care conțineau extrase din cânepă, iar în urma perchezițiilor au fost ridicate 81.102 vape-uri, 3.237 bucăţi acadele, 1.316 cutii şi pungi conţinând jeleuri, 169 de cutii şi borcane cu prăjituri, 3.692 de recipiente de diverse mărimi, aproximativ 40 de tone de cânepă industrială, 400 de cutii şi borcane cu substanţă vegetală, 169 seminţe de canabis, două plante de canabis, cantitatea de 74,2 litri substanţă, 149 kilograme vape-uri stricate, sumele de 299.333 lei, 29.225 euro, 9.200 USD, 5 kilograme de argint sub forma a cinci lingouri, monede de argint, 23 de laptopuri şi 65 de telefoane mobile.
„O parte dintre aceste produse au în componenţă un produs chimic, derivat al THC-ului (obţinut în mod sintetic), cu denumirea generică HHC (hexahydrocannabinol), substanță ce are capacitatea de a produce efecte psihoactive (stări de euforie, halucinaţii şi chiar probleme medicale temporare), asemănătoare consumului de canabis şi comparabile celor induse de consumul noilor substanţe psihoactive”, se arată într-un comunicat al Poliției.
Pentru a înțelege pe deplin efectele HHC asupra organismului, FANATIK a luat legătura cu dr. Radu Țincu, medic de Terapie Intensivă și Toxologie la Spitalul Floreasca. Acesta a explicat ce este acest drog, subliniind faptul că este un canabinoid semisintetic, un derivat ca structură ca THC-ul, creat prin adăugarea unei molecule suplimentare de hidrogen.
„Din perspectiva efectelor, sunt aceleași efecte ca la orice canabinoid derivat din THC, adică determinp starea aceea de euforie, determină dependență mult mai rapid comparativ cu canabisul natural, pentru că, iată, conține doar acest canabinoid. Astfel încât celelalte molecule, cumva „protectoare”, care sunt mai blânde cu stemul nervos central, aici nu mai sunt prezente”, a explicat toxicologul Radu Țincu.
De asemenea, dincolo de euforie, medicul a precizat că, în urma consumului, apare o alterare a stării de percepție și se poate ajunge până la episoade psihotice acute, în special la bărbați. Studiile arată că bărbații simt mai intens efectele HHC-ului.
„De asemenea, pot să mai apară tulburări motorii cu incoordonare, cu activarea sistemului cardiovascular, hipertensiune și tahicardie și, de foarte multe ori, au fost raportate chiar contaminări ale compusului cu alte toxice, cum ar fi metale grele sau reziduri de solvenți, ceea ce a creat un grad ridicat de toxicitate și reacții toxice”, a mai precizat dr. Radu Țincu pentru FANATIK.
Cât despre tratament, toxicologul a menționat că intoxicația nu are antidot, ci se oferă medicamente suportive care să corecteze tulburările respective. „Episoadele psihotice acute sunt tratate cu medicamente antipsihotice, agitația psihomotorie este tratată cu sedative, modificările cardiovasculare cu medicație cardiovasculară care să reducă pulsul și tensiunea, dar, în principiu, tratamentul este în funcție de simptomatologie”. ne-a mai explicat Radu Țincu.
În același timp, toxicologul avertizează că se poate ajunge și la deces: „Se poate ajunge și la moarte pentru că pot să apară, de exemplu, în cazul unor pusee hipertensive, hemoragii cerebrale prin ruperea vaselor cerebrale, pot să apară tulburări de ritm cardiac prin sensibilizarea inimii la catecolaminele circulante, pot să apară, de asemenea, crize compulsive la pacienții care au susceptibilitate genetică. Deci, se poate ajunge, dacă avem o doză suficient de mare sau dacă avem anumite boli preexistente de care nu știm, la complicații care pot pune viața în pericol”, a mai spus toxicologul.