”Noi nu recoltăm lemn, nu tăiem arbori”/ Interviu cu Dan Banacu, omul care conduce compania austriacă Schweighoffer, rebotezată HS Timber

SPECIAL FANATIK
Alexandru Năstase   
în HotNews
29/04/2020, 12:31
”Noi nu recoltăm lemn, nu tăiem arbori”/ Interviu cu Dan Banacu, omul care conduce compania austriacă Schweighoffer, rebotezată HS Timber GALERIE FOTO SPECIAL FANATIK
Dan Banacu este directorul HS Timber. Sursa foto - facebook

Dan Banacu este omul care conduce compania austriacă Schweighofer, rebotezată de curând în HS Timber! O companie pe care multă lume o arată cu degetul, atunci când vine vorba de pădurile României. Și totuși, aflat la oră destăinuirilor, bărbatul nu a ezitat.

Dan Banacu, omul care conduce compania austriacă Schweighofer, rebotezată HS Timber!

A vorbit liber despre cele mai fierbinți probleme, a oferit soluții viabile și a explicat mecanismul companiei de care este răspunzător. Mai mult de atât, Banacu a transmis că industria lemnului poate reprezenta un ajutor economic important pentru redresare după ce trece pandemia COVID-19.

Vrei să citești acasă, în siguranță, TAIFASURI, revista ta preferată? Abonează te ACUM doar la oficiile Poștei Române! Surprize + CD urile preferate doar pentru ABONAŢII TAIFASURI

Directorul HS Timber nu s-a apărat! Și-a explicat calm punctul de vedere, a răspuns la fiecare întrebare și a militat pentru schimbarea legislației în domeniu. O schimbare care trebuie să scoată definitiv din schemă jucătorii ilegali de pe piață.

”Noi nu recoltăm lemn, nu tăiem arbori și nu avem activități de exploatare forestieră”

Haideți să începem….cu începutul! Să vorbim puțin despre firma pe care o conduceți și despre investițiile pe care fosta Holzindustrie, actualul HS Timber le-a făcut în România! La ce valoare se ridică acestea?

– Compania este activă în România din 2002, am deschis prima fabrică în anul 2003. Avem deja 18 ani în industria lemnului din România, unde realizăm produse cu valoare adăugată mare și unde am dezvoltat o companie modernă, care a reuşit să angajeze și să formeze o forţă de muncă calificată în România. Avem aproape 2.800 de angajați și investițiile noastre directe se ridică la aproape 900 de milioane de Euro până azi. Principalele investiții în primii ani au fost în cele cinci fabrici din România, apoi ne-am concentrat pe resursa umană, pe educație, pe sprijinul comunităților locale.

HS Timber Group acordă o mare importanță dezvoltării profesionale și cultivării cunoștințelor care pot duce la inovații industriale sau de trasabilitate. Spre exemplu, un proiect de care suntem foarte mândri este programul de educație vocațională dezvoltat cu Colegiul Tehnic Grigore Cobălcescu din Moinești, unde am susținut o clasă cu 28 de liceeni care au primit burse lunare și au făcut practică în fabricile noastre, un proiect care a însemnat nu numai investiții de peste 200.000 de Euro, ci și multă responsabilitate. De-a lungul timpului am oferit burse de merit studenților de la facultățile de silvicultură și prelucrarea lemnului din Suceava, Brașov și Cluj-Napoca. Programul însumează peste 125.000 de Euro. În total am contribuit cu peste 6,5 mil. Euro în activități de sponsorizare sau întrajutorare a comunităților locale.

Cifra de afaceri a companiei pe care o conduceți a crescut în fiecare an sau a avut fluctuații cauzate de criza financiară, coronavirus, legi gândite slab?

– Cifra de afaceri a anului 2019 a fost la același nivel, de aprox. 391 mil. de Euro, cu anul precedent. 2020 este un an dificil pentru majoritatea companiilor din România, unele sectoare de activitate au fost foarte afectate. Noi, ca industrie de prelucrare superioară a lemnului și bazându-ne pe resursa de materie primă locală, dar și pe cea disponibilă în țările învecinate, vom putea să susținem activitatea economică, iar prin taxele și impozitele plătite, prin salariile achitate la timp, prin colaborarea cu prestatorii de servicii vom putea să participăm la ușurarea obligațiilor statului față de cetățeni și la relansarea economică de care România are nevoie acum.

Toată lumea vrea să știe cât din volumul de lemn pe care HS Timber îl folosește provine din pădurile României

– HS Timber Productions achiziționează anual aproximativ 6% din lemnul pus în valoare de firmele de exploatare a lemnului din România. În ultimii ani, fabricile Grupului din România au procesat mult mai multă materie primă adusă din import comparativ cu cea cumpărată de pe piața locală.

Din ce alte țări aduce HS Timber lemn în România, în ce scop și cum se face transportul?

– HS Timber Productions importă material lemnos din 17 țări, printre care Cehia, Slovacia, Polonia, Germania, Austria, etc., pentru a produce în fabricile din România cherestea, paneluri, panouri din lemn, peleți și brichete, adică produse cu valoare adăugată mare. Logistica gestionată de compania noastră are un grad mare de complexitate, importăm și exportăm folosind aproape toate tipurile de transport (rutier, feroviar, maritim).

Care este procedura prin care achiziţionaţi lemnul de pe piaţa românească?

– HS Timber Productions are un sistem Due Diligence (verificare a originii lemnului pe tot lanțul de aprovizionare) strict și foarte complex, care ne asigură trasabilitatea și legalitatea originii lemnului. Compania achiziționează materie primă de la furnizori autorizați și transportul se face direct de la locul recoltării sau din depozitele furnizorilor. Compania a implementat, începând cu 2017, sistemul de urmărire a transporturilor prin GPS Timflow, un sistem care este obligatoriu pentru toți furnizorii noștri de peste 2 ani. Organizăm verificări atente ale furnizorilor de materie primă, inclusiv cu vizite de lucru la depozite sau la locul recoltării. Echipa noastră de verificare și control al lanțului de aprovizionare are 16 persoane în acest moment și parcurge o distanță de peste 5.000 km pe lună pentru verificări la fața locului.

Cât la sută din produsul finit al companiei HS Timber rămâne în România și cât merge la export?

– În volume absolute, aproape toată cantitatea de lemn achiziționată din România este transformată în produse cu valoare adăugată și distribuită pe piața din România. Lemnul achiziționat din import este transformat în produse finite cu valoare adăugată și exportat în peste 70 de țări din întreaga lume. De exemplu, în 2019, HS Timber Group a exportat un volum de cca. 1.2 milioane de metri cubi de produse din lemn pe piețele din Statele Unite ale Americii, Japonia și din mai multe țări europene.

Vreau să abordăm și o problemă sensibilă în România, cea a tăierilor ilegale! Cum se apără fosta companie Holzindustrie rebotezată HS Timber de așa ceva?

– Cred ca trebuie spus de la început că scopul nostru nu este APĂRAREA împotriva unor acuzații, ci luptăm alături de toți cei interesați tocmai împotriva tăierilor ilegale.

HS Timber Productions nu recoltează lemn, nu taie arbori și nu are activități de exploatare forestieră. Fabricile noastre achiziționează masă lemnoasă de la furnizori autorizați și strict verificați, materie primă pe care ulterior o prelucrează.

În 2017, compania a investit aproximativ un milion de Euro în implementarea planului nostru de acțiune pentru o industrie durabilă a lemnului. Una dintre măsurile de bază – Timflow, sistemul de monitorizare prin GPS – este funcțională din aprilie 2017. Fiecare camion care livrează bușteni la fabricile HS Timber Group din România este echipat cu un dispozitiv de monitorizare prin GPS, care permite o urmărire precisă a livrărilor, de la locul de încărcare, până la poarta fabricii. Toate datele colectate sunt publice pe site-ul www.timflow.com.

Această măsură este unică în industria europeană a lemnului. Soluțiile pe care le-am adoptat sperăm să fie folosite începând cu dezvoltările ulterioare ale SUMAL. Noi am oferit toată experiența noastră în acest sens astfel încât aplicațiile următoare de urmărire a trasabilității lemnului să devină mai bune și operaționale cât mai curând.
Mai mult decât atât, HS Timber Group a finanțat mai multe studii și cercetări în vederea identificării unor metode noi, tehnologii avansate, care să permită o mai bună trasabilitatea a lemnului în pădure sau în depozite de lemn.

Cum credeți că se pot combate tăierile ilegale de lemn din România? Ce variantă propune HS Timber?

Despre tăieri ilegale de lemn probabil se pot spune foarte multe lucruri. Personal cred că una din cauzele cele mai importante este sărăcia populației din zonele de munte. Cred că statul trebuie să pornească de la rădăcina lucrurilor. Cred că orice om, dacă poate să aleagă între un trai decent și corect, și unul care are la bază activități ilegale, sortit sărăciei, va alege o existență corectă.

Trebuie ca statul, dar și noi, să găsim alternative corecte de existență în aceste zone. Și există. România este o țară bogată nu doar în resurse naturale, ci și în oameni valoroși și cinstiți. Trebuie să punem în valoare toate aceste lucruri și să abordăm programe reale și benefice, care să permită un trai decent locuitorilor din zonele sărace, de munte, ale României.

De ce credeți că Holzindustrie a fost asociată cu defrișările din pădurile României?

– În primul rând, să lămurim un termen vehiculat foarte des în mod greșit: „defrișarea”. A defrișa înseamnă a înlătura prin tăiere sau ardere, spre a elibera terenul și a-l face propriu pentru agricultură, construcții etc. Adică a transforma o pădure în cu totul altceva, de exemplu o carieră de exploatare a cărbunelui la suprafață.

Termenul ca atare are o conotație negativă pentru că a fost adesea asociat cu distrugerea unor habitate naturale în jungla amazoniana sau în alte arii naturale importante unde pădurea a fost preschimbată de om sau prin procese naturale în altceva.

În România, volumul defrișărilor în adevăratul sens al cuvântului este extrem de mic. Prin lege, când o suprafață de pădure este atribuită unor lucrări care vor duce la dispariția ei, trebuie atribuit în altă parte un teren similar, care va deveni pădure.

Este o speculație a sentimentului societății civile, evident cu intenția vădită de a canaliza o anumită energie împotriva tăierilor de lemn. Asocierea cu numele unei firme austriece este în mod clar făcută cu intenția de manipulare și exacerbare.

Acest termen nu poate fi în niciun caz asociat cu HS Timber Productions care, după cum v-am mai spus, nu taie arbori, nu are nicio activitate de exploatare forestieră. Compania noastră achiziționează masă lemnoasă de la furnizori autorizați, masă lemnoasă ce provine din păduri gestionate durabil, care sunt regenerate fie în mod natural, fie prin plantări, conform legii. HS Timber Productions este lider de piață în industria de procesare a lemnului din România și, în general, atunci când ataci un lider al pieței, ataci toată industria respectivă.

Cum ne-ați putea descrie concurența din domeniul în care activați? O considerați loială?

– Industria lemnului este o industrie foarte importantă în România, ea reprezintă 6 mld.de Euro, 3,5% din PIB şi are un excedent comercial de 2 mld. de Euro. 170.000 de angajați lucrează în această industrie, în peste 10.000 de companii. Pe diverse segmente suntem în competiție cu diferite companii atât pe piața achizițiilor, cât și la vânzare, atât în România cât și la export.

Considerați că există campanii îndreptate asupra HS Timber? Adversarii se folosesc de lucrul acesta?

– Industria lemnului se confruntă în România cu o criză de imagine care provine din lipsa de informații accesibile și ușor de înțeles pentru publicul larg, fie că vorbim despre silvicultură, despre exploatare forestieră sau despre prelucrarea lemnului. E necesară o amplă campanie de educare despre rolul lemnului în viața noastră de zi cu zi, despre valorile pe care le are România în silvicultură, atât în activitățile de gestionare, cât și în cele de cercetare.

În această activitate ar putea fi implicate și ONG-urile, și actorii din industrie, și cei din silvicultură. Industria lemnului este o industrie extrem de tehnică, de complexă, dar merită să fie înțeleasă de publicul larg ca un stâlp al economiei și ca o valoare adăugată mare pentru viața noastră de zi cu zi.

Este nevoie ca legile în România, în ce privește acest domeniu, să fie rescrise?

– Legislația forestieră în România a parcurs un drum extrem de sinuos din 1989 până azi. Au fost adoptate multiple legi care au reglementat proprietatea, dar și modul de exploatare, de transport și de valorificare a lemnului.

Diverse epoci, diverse interese politice au transformat codul forestier, care cuprinde legi subsecvente și norme de aplicare într-un pachet cu mii de pagini și cu prevederi care azi generează costuri și care, din păcate, nu sunt un suport real pentru gestionarea durabilă a pădurilor.

Cred că o privire atentă, o re-evaluare a legislației, așezarea pe baze moderne a principiilor silviculturii este necesară. Trebuie ca legislația să fie un instrument de dezvoltare a sectorului forestier pentru bunăstarea noastră a tuturor.

Ce ar schimba Dan Banacu în secunda următoare dacă ar fi ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor

– Cum spuneam anterior, industria lemnului suferă de o imagine și percepție în ochii publicului larg care nu-i fac cinste. Dacă aș fi ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor aș separa interesele politice populiste de interesele economice prin prisma sectorului forestier al țării, strict din punct de vedere al gestionării pădurii. Consider că legislația trebuie refăcută cu implicarea tuturor celor care activează în zona de silvicultură, exploatare și prelucrare a lemnului, precum și a producătorilor de mobilă și a mediului universitar și de cercetare.

Avem specialiști, putem fi în contact la scară largă și la toate nivelurile cu specialiști din alte țări, avem companii care au o experiență internațională importantă și care au dezvoltat și adus în România tehnologii noi extrem de eficiente. Doar împreună putem să definim noul cadru în care dorim să îngrijim și să gestionăm pădurile și beneficiile pe care acestea ni le pot aduce nouă, poporului Român.

În ce proiecte este implicată compania dumneavoastră?

– Unul din proiectele importante ale companiei este Pădurea de Mâine, lansat în septembrie 2017, împreună cu Asociația Administratorilor de Păduri și cu sprijinul științific din partea Universității din Suceava. Proiectul reîmpădurește suprafețe forestiere degradate ale micilor proprietari de păduri și comunităților locale din România.
În plus, sub deviza „Împreună!”, fabricile pe care HS Timber Group le operează în România se alătură autorităților locale în sprijinirea tuturor eforturilor în lupta pentru combaterea COVID-19.

Compania a donat două laboratoare de biologie moleculară spitalelor din Sfântu Gheorghe și Comănești, în valoare totală de peste 1.000.000 de lei. Această donație o completează pe cea de peste 23.300 de materiale sanitare pentru activitățile de prevenție, oferite unităților medicale din Sfântu Gheorghe și Rădăuți, a cărei valoare s-a ridicat la peste 128.000 de lei. Mai mult, în orașul Siret, compania a pus la dispoziția autorităților locale facilități de cazare pentru personalul medical, în perioada stării de urgență, iar în județul Alba a donat două aparate de prelucrare a testelor de diagnosticare pentru laboratorul Direcției de Sănătate Publică.

În județul Suceava am ajutat spitalul din Rădăuți cu materiale de strictă necesitate în valoare de peste 130.000 lei și am oferit hotelul Gerald’s, parte din HS Timber Group, pentru cazarea cadrelor medicale și a personalului SMURD sau militar activ în acest moment de cumpănă.

În plină pandemie de coronavirus, cum a fost lovită industria forestieră de COVID -19?

– În aceste momente majoritatea industriilor sunt afectate. Este o situație fără precedent. Facem toate eforturile pentru ne păstra obligațiile contractuale în limitele permise de măsurile luate de autorități pentru prevenirea răspândirii COVID-19 și de măsurile care se impun din grijă pentru angajați, parteneri, furnizori.

Analizăm în permanență situația atât la nivel național, cât și local, pentru a putea lua cele mai rapide decizii pentru protejarea angajaților noștri și a familiilor acestora. Menținerea activității economice, păstrarea locurilor de muncă, plata taxelor și a impozitelor la timp este o datorie atât față angajații noștri, cât și față de statul Român, care în această perioadă este extrem de greu încercat financiar. Sperăm ca munca și eforturile noastre să servească tuturor.

Ce măsuri ați luat pentru a vă proteja angajații din fabrici?

– În principal, măsuri de informare a angajaților, de reorganizare a programului de lucru și al schimburilor pentru menținerea distanțării sociale, protocoale stricte pentru igienizarea locului de muncă, pentru transportul către și de la fabrică, adoptarea lucrulul de la domiciliu pentru cei care o pot face, etc. Directorii de fabrică au libertatea de lua decizii rapide pentru protecția angajaților și de a reorganiza în orice clipă echipele de lucru.

Cum poate industria lemnului să ajute economic România după ieșirea din criza COVID-19?

– Repet ceea ce am spus mai devreme despre industria lemnului: este o industrie foarte importantă în România, ea reprezintă 6 mld. de Euro, 3,5% din PIB, şi are un excedent comercial de 2 mld. de Euro. În această industrie lucrează 170.000 de angajați direct sau conex, în peste 10.000 de companii. Industria de prelucrare a lemnului valorifică o resursă națională regenerabilă și realizează în România produse cu valoare adăugată mare.

Lemnul este bogăția întregului popor care, prin prelucrare, oferă beneficii sociale și economice, dar duce și la întărirea statului. În concluzie, această industrie aduce fonduri importante la bugetul statului, asigură locuri de muncă pentru sute de mii de oameni, realizează exporturi importante. Este o industrie care poate sprijini România să se întoarcă într-o normalitate din punct de vedere economic.

 

 

 

 

 

 

Închide ×

FANATIK.RO utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea si în activitatea curentă a FANATIK.RO cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie.

Am înțeles