La Camera Deputațillor a fost depus un proiect de lege privind înființarea Consiliului Național pentru problemele rezerviștilor și veteranilor. Consiliul ar urma să fie pus în subordinea directă a Camerei Deputaților care va desemna și membrii conducerii. Angajații Consiliului își vor primi lefurile de la stat, din bugetul Camerei.
Noua instituție care va mări și mai mult dimensiunile aparatului bugetar și numărul sinecurilor plătite din banii contribuabililor va avea o parte din membrii conducerii desemnați pe criterii politice, de către grupurile parlamentare.
Proiectul a fost inițiat de către Ion Mocioalcă (Pro România), președintele Comisiei de apărare a Camerei Deputaților. Acesta susține că, pentru reprezentarea intereselor celor peste 150.000 de veterani și rezerviști este nevoie de un for special, deși drepturile de care beneficiază aceștia intră în competențele MApN și MAI.
”Structurile asociative din sistemul național de apărare, ordine publică și securitate națională care au obligația, prin statutele proprii, să apere interesele și drepturile legitime ale rezerviștilor și veteranilor, nu beneficiază întotdeauna de audiența necesară în fața autorităților”, clamează Mocioalcă în expunerea de motive a proiectului.
Astfel, Consiliul Național pentru problemele rezerviștilor și veteranilor va avea ”funcția de autoritate de stat” care să identifice și să propună soluții la problemele acestor două categorii.
Structura de conducere este una stufoasă care permite tuturor partidelor parlamentare să-și rezerve cel puțin un loc călduț pentru unul dintre membrii lor care, eventual, nu ar mai fi reales parlamentar. De asemenea, sunt rezervate și locuri pentru asociațiile rezerviștilor, conduse de obicei de oameni care s-au pensionat devreme și sunt beneficiari de pensii de serviciu.
Astfel, Consiliul va avea un președinte, un vicepreședinte și un secretar general, la care se adaugă un Consiliu Director cu nu mai puțin de 14 membri. Jumătate dintre ei vor fi desemnați de structurile asociative ale rezerviștilor și veteranilor, iar cealaltă de către grupurile politice parlamentare, în funcție de ponderea lor. Președintele și vicepreședintele trebuie să aibă obligatoriu calitatea de rezervist.
”Mandatul președintelui, vicepreședintelui, secretarului general și membrilor Consiliului Director este de 4 ani, cu posibilitatea reînnoirii”, se arată în proiectul de lege.
Pe lângă finanțarea de la bugetul de stat, inițiatorul vrea ca instituția nou constituită să aibă și posibilitatea de a-și constitui un patrimoniu consistent prin posibilitatea preluării în administrare de la stat de ”unități medicale, de recuperare, de îngrijire a persoanelor vârstnice, precum și cu destinații cultural-recreative sau de odihnă”.
Consiliul Național pentru problemele rezerviștilor și veteranilor nu ar fi prima instituție care căpușează bugetul de stat în urma unor înțelegeri între generalii ieșiți la pensie și mediul politic. În 2012, la inițiativa lui Gabriel Oprea, a fost înființată Academia de Științe ale Securității Naționale, for cu o activitate științifică nulă, dar care a plătit indemnizații grase membrilor săi, printre care George Maior, Vasile Dâncu, Remus Pricopie, Sorin Cîmpeanu ș.a. Abia în 2020 s-a decis ca ASSN să se finanțeze exclusiv din fonduri proprii.
Gabriel Oprea, ”părintele fondator” al ASSN, are acum chiar posibilitatea să devină membru sau chiar președinte al Consiliului pe care vrea să-l înființeze Mocioalcă întrucât, din 2019, este liderul Uniunii Militarilor și Polițiștilor ”Mihai Viteazul”.