Noi probleme pentru Uber, în România. Compania refuză să plătească zeci de mii de euro pentru muzica ascultată în mașini

În România, operatorii de transport public sunt obligați să plătească lunar o taxă pentru comunicarea publică a operelor muzicale. Mai exact, pentru orice autovehicul care transportă pasageri, dotat cu aparatură electronică (radio, CD player, etc), se aplică o remunerație colectată de organismele de gestiune colectivă autorizate de Oficiul Român pentru Drepturile de Autor (ORDA).

Proprietarii de autobuze, taxiuri sau mașini de închiriat, obligați să plătească lunar o taxă pentru muzică

Astfel, pentru autobuze, troleibuze sau tramvaie se aplică o taxă lunară de 25 de lei pentru fiecare mijloc de transport, pentru microbuze taxa este de 30 de lei, la taxiuri este 15 lei, la autocare este de 60 de lei iar proprietarii de autoturisme închiriate (rent-a-car) – 50 de lei.

În anul 2019, UCMR-ADA, organism de gestiune colectivă acreditat de ORDA pentru colectarea drepturilor conexe pentru mediul ambiental, a dat în judecată companiile Uber Systems Romania și Uber BV, solicitând plata remunerațiilor pentru comunicarea publică a operelor muzicale în mijloacele de transport pentru ultimii trei ani.

UCMR a cerut ca Uber să plătească 50 de lei pe lună pentru fiecare mașină care a efectuat activități de transport persoane în perioada septembrie 2015 – august 2018, despăgubiri de 150 de lei pe lună pentru / mașină pentru încălcarea drepturilor patrimoniale de autor, precum și penalități de 0,5% pentru fiecare zi de întârziere.

Digi24.ro

Un cuplu care a cumpărat un conac vechi de 400 de ani a descoperit sub podeaua din bucătărie o comoară

Uber a refuzat să plătească taxele pentru comunicarea operelor muzicale

”UCMR-ADA a contactat anterior Uber și i-a adus la cunoștința obligația legală ce îi revine de a încheia cu UCMR-ADA autorizație licența neexclusiva și de a plăti remunerațiile datorate pentru comunicarea publică a operelor muzicale în mijloacele sale de transport.

Până în prezent pârâtă nu a solicitat și nu a încheiat o astfel de autorizație licența neexclusiva și nu a plătit remunerațiile datorate UCMR-ADA”, se arată în cererea făcută de organism la Tribunalul București.

Cu toate că Uber se promovează ca unul dintre cele mai cunoscute servicii de ridesharing, compania a susținut, în proces, că nu prestează activități de transport, că nu deține mașini proprii și, drept urmare, nu este obligată să plătească aceste taxe.

Avocații compară Uber cu Google sau eBay

Avocații Uber au arătat că firma din România se ocupă doar cu servicii de marketing și promovare a platformei-mamă, care face intermedierea între șoferi și clienți (utilizatori). Aceștia au comparat activitatea Uber cu cea a unor platforme online precum eBay, AirBnb sau Google.

Digisport.ro

FOTO Un nou cuplu celebru. După un an de speculații, a anunțat relația și “internetul a explodat”

”În primul rând, activitatea Uber este similară cu activitatea altor platforme online cum ar fi Airbnb, eBay sau chiar Google. Airbnb nu prestează vreo activitate de închiriere pe termen scurt a vreunor imobile tocmai pentru că nu deține imobile. Airbnb aduce beneficii societăți prin faptul că pune în legătură persoanele care doresc să închirieze un imobil pe termen scurt cu persoanele care doresc să folosească un spațiu pe termen scurt. eBay nu vinde bunuri, ci pune în legătură persoanele care vor să vândă bunuri cu persoane care vor să cumpere bunuri”, se arată în dosar.

”eBay are o activitate total diferită de cea a unui hypermarket precum Carrefour deoarece eBay obține profitul din remunerația pe care o primește că urmare a punerii în legătură a vânzătorilor cu cumpărătorii, pe când Carrefour câștigă din diferența de preț pe care o obține din vânzarea bunului către consumatorul final față de prețul pe care l-a plătit furnizorului. în același sens, și activitatea Uber este total diferită de cea de taximetrie. Uber câștigă din remunerația pentru serviciul de punere în legătură a Furnizorilor cu Beneficiarii, pe când companiile de taxi câștigă din diferența obținută între tariful cursei respective și costurile cu combustibilul și întreținerea autovehiculului”, au mai arătat avocații companiei.

Tribunalul București a dat câștig de cauză companiei Uber, Curtea de Apel a întors decizia

Practic, poziția Uber a fost aceea că șoferii sunt responsabili pentru plata unei astfel de taxe, lucru pe care, spun avocații companiei, aceștia și l-au asumat contractual.

Uber nu este nici taxi și nici companie de închirieri mașini, au decis judecătorii de la Tribunalul București, în noiembrie 2020, atunci când s-a dat sentința pe fond. Magistrații au respins acțiunea UCMR-ADA, pe motiv că, la acea dată, activitatea Uber nu era suficient reglementată.

”Această încadrare nu poate fi acceptată deoarece activitatea desfășurată de Uber nu este considerată legislativ drept taxi, având în vedere adoptarea Ordonanței de urgență nr. 49/2019 privind activitățile de transport alternativ cu autoturism și conducător auto. În expunerea de motive se menționează expres necesitatea adoptării unor soluții legislative care să asigure reglementarea tuturor operațiunilor de transport de tip urban pentru care se utilizează platforme digitale”, se arată în motivare.

UCMR-ADA a făcut apel la decizia Tribunalului București, iar în martie 2022, Curtea de Apel București a decis să retrimită cauza la Tribunal. La rândul ei, compania Uber a atacat decizia Curții de Apel, la sfârșitul lui iunie 2022.

Uber se confruntă cu acuzații fără precedent la nivel mondial

Uber se confruntă cu mai multe situații extrem de neplăcute, la nivel mondial. În Statele Unite, peste 500 de femei au dat compania în judecată, pe motiv că au fost agresate sexual, răpite sau atacate de șoferii Uber. Șefii platformei sunt acuzați că au ascuns sub preș câteva mii de astfel de reclamații. ”Răspunsul Uber a fost lent, inadecvat, cu consecințe teribile”, a declarat avocatul unei victime. De asemenea, Uber a refuzat să-și oblige șoferii să instaleze camere de luat vederi în interiorul mașinilor, pentru a evita astfel de situații.

La nivel mondial, compania Uber se confruntă cu cel mai mare scandal din istorie, fiind acuzată de distrugere de documente, presiuni, mită și incitare la violență.

Se vorbește despre un lobby agresiv în peste 100 de țări, inclusiv România, iar în investigația realizată de publicația The Guardian apar nume grele, precum Emmanuel Macron sau Joe Biden.

Uber ar fi cheltuit zeci de milioane de euro pentru a-și asigura intrarea în anumite țări sau consolidarea poziției, în altele. De asemenea, conducerea companiei Uber s-a folosit de protestele taximetriștilor și de violențele împotriva propriilor șoferi pentru a crește simpatia companiei sau pentru a folosi aceste acte pentru a obține favoruri de la guvern.