„Noi suntem stat de prima linie. Aici începe războiul”. Cât ne costă Apărarea în noua ordine mondială a lui Trump. Bugetul cerut de MApN

Ministerul Apărării cere o sumă record pentru bugetul armatei pe anul în curs. Chiar și așa, țara noastră, aflată încă într-o situație economică dificilă din cauza constrângerilor bugetare, va avea un buget sub procentele alocate de către alte state pe flancul estic al NATO. Asta însă dacă Guvernul Bolojan îi va da armatei toată suma cerută.

Tot mai mulți bani la Apărare

Abia în ultimii doi ani bugetul alocat pentru Apărare a trecut de 2% din PIB, cu o proiecție să ajungă la maxim 2,3% în anul trecut. Asta după ce, între 2019 și 2023, a fost chiar mult sub pragul de 2%. Acest procent însă nu ia în calcul sumele alocate pentru angajamentele pe programele mari de înzestrare. Vorbim aici de achiziția de avioane F-35, contract estimat să ajungă la circa 6,5 miliarde dolari, achiziția de tancuri Abrams, cu un cost și mai mare, de circa 8,5 miliarde. Spre exemplu, creditele de angajament pentru bugetul MApN din 2025 au fost de 109 miliarde lei, în timp ce creditele bugetare au fost de doar 42,8 miliarde.

De altfel, sumele cheltuite efectiv de armată pentru programele de înzestrare în ultimii ani au fost uriașe. Datele oficiale ale MApN arătau că în 2024 și prima jumătate a anului 2025, Ministerul Apărării cheltuise peste 41 de miliarde de lei pentru achiziția de tehnică militară. În actualul context economic al țării suma poate fi considerată uriașă, depășind impactul bugetar al recalculării pensiilor (banii alocați pentru majorarea pensiilor în 2025). Pe de altă parte, este mai mică decât dobânzile plătite de România la datoria externă, care au ajuns la peste 50 de miliarde tot în 2025.

Anul acesta, propunerea Ministerului Apărării pentru bugetul pe 2026 este de 57 miliarde lei, credite bugetare, adică 2,81% din PIB și alte 112 miliarde, credite de angajament, bani prin care ministerul își poate desfășura programele de înzestrare pe termen lung.

Digi24.ro

Primarul Buzăului, atac la Grindeanu: Face un joc cu alți șase lideri PSD, ca să supraviețuiască

Avertismentul unui fost șef al armatei

Rămâne de văzut dacă Guvernul va aloca suma cerută la Apărare, mai ales în contextul în care presiunile fiscale asupra bugetului par să se fi relaxat într-o oarecare măsură. În plus, chiar în luna decembrie, premierul Bolojan a alocat peste 1,5 miliarde lei la Apărare din Fondul de rezervă, din această sumă circa 300 milioane erau destinate „continuării procesului de transformare structurală şi calitativă a Armatei României, în contextul evoluţiilor geopolitice şi de securitate actuale”.

Digisport.ro

Lovitură: ADIO, după ZECE ani și PATRU copii! A rupt tăcerea după ce a apărut numele presupusei amante: ”Suferim”

Recent, generalul Dorin Toma, fost șef adjunct al Forțelor Terestre Române între 2022 și 2024 a avertizat la trecerea în rezervă că armata are în continuare lipsuri uriașe, dincolo de marile programe de înzestrare. Acesta a subliniat că armata nu are nici măcar bocanci pentru soldați, că soldații români sunt singurii din NATO care mai au în dotare pistoalele mitraliere AK-47 și că există o întârziere în adaptarea la nevoile războiului modern.

„Soldatul român, astăzi, după 4 ani de război la câteva sute de km. de graniţele României, nu este încălţat cu bocancii şi îmbrăcat cu ţinuta de campanie care sa îl protejeze împotriva intemperiilor şi să îi asigure mobilitate (veşnica problemă a Armatei Române); nu are o armă în dotare modernă (este cam singurul soldat din NATO încă dotat cu AK-47); nu are aparatură de vedere pe timp de noapte (este singurul soldat din NATO care nu poate lupta pe timp de noapte); nu este instruit să utilizeze drone şi/sau mijloace de combatere a dronelor; nu este sprijinit de un sistem logistic viabil; nu îi este asigurată asistenţa medicală operaţională pentru a creşte rata de supravieţuire pe câmpul de luptă (deşi la nivel central există o întreagă direcţie medicală iar numărul spitalelor militare este cel mai mare din NATO)”, a fost mesajul generalului Toma care a spus că în acest moment nu există un plan prin care dotarea și instruirea soldaților să devină o prioritate pentru armată.

Mai mult, acesta deplânge investițiile scumpe în achiziția unor platforme de luptă în loc să construiască capabilități de luptă/ descurajare. „De ce nu reuşeşte armata să devină o organizaţie care învaţă din lecţiile confruntărilor militare ale secolului 21, de ce nu experimentează şi adaptează doctrinele, modul de acţiune”, a mai scris ofițerul, ceea ce denotă poate o viziune diferită în ceea ce privește nevoile armatei în actualul context militar.

E nevoie de o anchetă a Parlamentului

În privința bugetelor de apărere în țările vecine, doar Ungaria stă mai prost decât țara noastră, alocând doar puțin peste 2% anul trecut la Apărare. Alte țări de pe flancul estic, statele baltice, Polonia, țările nordice, au deja procente de peste 3% alocate pentru armată.

Profesorul Cristian Barna, expert în securitate și fost rector al Academiei Mihai Viteazul, a declarat pentru FANATIK că România trebuie să-și prioritizeze echilibrul fiscal. Pe de altă parte, în ceea ce privește lipsurile cu care se confruntă armata română, profesorul este de părere că este de datoria Parlamentului să ancheteze aceste situații.

„Eu cred că merită să avem un echilibru. Nu ne obligă nimeni să avem anul acesta pentru 3%. Avem acest program SAFE care aduce aproape 17 miliarde euro pentru țara noastră. Achizițiile de armament nu intră în buget. Nu poți să nu echilibrezi bugetul. Într-o zonă de austeritate, în care facem și tăieri și mai avem și alte priorități, nu cred că este puțin dacă ne situăm undeva în zona anului trecut, poate un pic mai mult. Nu ne cere nimeni să creștem până mâine să creștem la 5%. Mai avem timp.

Ceea ce a spus acel general, care a vorbit din interior, dar la finalul carierei – cred că ar trebui să avem o reacție din partea Parlamentului. Comisia de apărare să fi spus că e gata să ancheteze problema, să avem garanții legitime ca urmare a unei anchete parlamentare. Dacă nu avem nici măcar bocanci, așa cum spune generalul Toma, păi cum vrem noi să recrutăm 15-20.000 de voluntari? Avem sau nu avem bocanci pentru ei? Avem nevoie de răspunsuri oficiale, Parlamentul trebuie să se asigure că armata este pregătită”, a declarat, pentru FANATIK, Cristi Barna.

Cât de interesați sunt parlamentarii români de starea armatei

Iulian Fota, fostul consilier pe probleme de securitate al președintelui Băsescu, este de părere că un buget pentru Apărare de 2,75 – 3% din PIB este minimul necesar pentru stabilitatea armatei. Acesta notează că în actualul context internațional, în care vechea arhitectură de securitate pare a fi devenit istorie, statele dezvoltate au început să aloce sume uriașe pentru Apărare. Situația României, care este stat la granița NATO, este cu atât mai dificilă.

„În ceea ce privește bugetul Apărării, ca să nu destabilizăm situația, pentru că mai sunt și alte nevoi, cred că ar fi necesar un 2,75 – 3%. Măcar, e un minim.

Dacă ne uităm la o țară precum Canada, pentru că se tot discută discursul premierului Carney, Canada a luat 3,4 măsuri strategice, iar una dintre acestea a fost dublarea bugetului Apărării. Noi nu suntem Franța, Spania, Portugalia, Italia care să mai aibă vreo 2.000 de kilometri spațiu tampon între ruși. Noi suntem stat de prima linie. Aici începe războiul. Iar rușii nu au interesul să ducă războiul pe teritoriul lor, îl duc în Georgia, Ucraina, Transnistria. Nu știu de ce nu înțelegem această chestie”, a declarat acesta, pentru FANATIK.

Iulian Fota susține că există un interes minim al parlamentarilor români pentru zona de securitate, dând exemplu o situație din 2022 când partidele parlamentare s-au arătat neinteresate de discuțiile cu MAE cu privire la situația din Ucraina, care tocmai ce fusese atacată de Rusia. Acesta susține că domeniul securității naționale a rămas un domeniu strict pe mâna aparatului birocratic, ceea ce ar reprezenta o eroare strategică.

„Clasa politică a renunțat, nu știu din ce motive și în continuare nu vrea să-și asume, cea mai importantă obligație a lor, securitatea națională. Eu îi bănuiesc de incompetență, nu pricep ce se întâmplă în acest moment în lume și minimalizează importanța schimbărilor pe plan global.

Ca să vă dau un exemplu, când a început războiul eram la Ministerul de Externe și le-am propus membrilor Parlamentului să venim să le explicăm ce se întâmplă – mize, evoluții. Cel puțin în primele luni de război nu erau multe informații publice, care să le permită politicienilor să înțeleagă situația. Un singur partid, și nici ăla întreg – USR-ul și doar grupul de la Senat – ne-a invitat și am avut o discuție bună de câteva ore. Când i-am întrebat de ce nu i-au luat și pe cei de la Cameră au zis că ăia au treabă, că nu sunt interesați, chestii de genul ăsta.

Deci din tot Parlamentul, fără a avea pretenții de la AUR, din cele patru partide doar jumătate dintr-un partid a fost interesată de o discuție cu MAE, care era capul de lance în administrarea situației din Ucraina. Îi interesează doar bani, bani, bani – și au lăsat toate aceste probleme strategice pe mâna birocrației, care este o mare greșeală. Birocrația nu are ambiții și se vede, România este o țară fără ambiții în acest moment”, a declarat, pentru FANATIK, Iulian Fota.

La fel, fostul consilier este de părere că nici președintele Nicușor Dan nu a dat dovadă de deschidere către instituțiile din domeniul securității naționale.

„Nici președintele nu are sensibilitate pentru problemele astea. Nu știu să fi avut vreo întâlnire cu armata de când a devenit președinte. Toți președinții, după instalare, la un moment dat s-au dus în fața armatei – e o sala mare la Ministerul Apărării, se strânge toată floarea armatei, cu generalii în primele linii și președintele are un dialog cu ei. Președintele nu a avut încă un astfel de dialog, nu a avut vreo întâlnire cu vreo instituție de securitate națională, cu conducerea SRI, SIE sau MAI. Iar asta contează enorm”, a mai declarat acesta, pentru FANATIK.