Deputații PNL, PSD și UDMR din Comisia de Transport au votat marți eliminarea din Codul Rutier a articolului care definea comportamentul agresiv la volan, sancționat cu suspendarea permisului pentru 30 de zile, iar șoferii prinși că circulă cu peste 70km/h peste limita maximă de viteză vor primi dovadă de circulație în loc să le fie suspendat carnetul pentru 120 de zile, fără drept de a se urca la volan.
Dezbaterile din cadrul Comisiei de Transporturi au venit pe marginea Ordonanței de Urgență, dată de către Guvernul Ciucă la finalul lunii ianuarie a acestui an, prin care erau introduse o serie de noi sancțiuni aspre. Ordonanța a venit în contextul în care România și-a asumat în cadrul PNRR ca până în anul 2026 să reducă numărul persoanelor grav rănite și al deceselor cauzate de accidentele rutiere cu 25%.
Una din modificările aduse la acea dată era chiar definirea comportamentului agresiv la volan, sancționat cu amendă până la 725 de lei și suspendarea dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 zile, chiar și în cazul în care nu s-a produs un accident de circulație. În acest caz amenda ajungea până la 1.160 de lei iar șoferul își pierdea dreptul de a conduce timp de 60 de zile. O altă modificare importantă adusă de Guvernul Ciucă viza introducerea unui nou prag de viteză, respectiv depășirea cu peste 70 km/h a limitei legale de viteză, pentru care se va aplica o perioadă majorată de suspendare a exercitării dreptului de a conduce, respectiv 120 de zile.
De la începutul lunii februarie până în prezent polițiștii rutieri au acordat nu mai puțin de 400 de sancțiuni pentru comportamentul agresiv în trafic.
Ambele modificări au fost respinse marți chiar de către parlamentarii puterii iar Camera Deputaților ar putea să le respingă definitiv în momentul în care legea va fi supusă dezbaterii. „Au scos o serie de prevederi care erau pentru o contravenție foarte gravă: depășirea cu peste 70 de km pe oră a vitezei de circulație. Haideți să ne imaginăm o situație în care avem o cursă ilegală de mașini în centrul unui oraș, unde sunt pietoni pe margine, 200 de km pe oră prin București sau prin Timișoara, să spunem. Poliția îl oprește, îi suspendă dreptul de a conduce patru luni.
Noile măsuri pe care le introdusese guvernul prevedeau că dovada înlocuitoare a permisului de conducere este fără drept, deci au mers cu 200 km pe oră prin oraș, nu mai pleci cu mașina de acolo. Domnii din comisie și de la PSD, PNL și UDMR nu pot să circule cu viteză legală în România, că altfel nu se înțelege de ce sunt atât de împotriva unor măsuri care înseamnă pur și simplu respectarea regulilor”, a declarat pentru Radio România Actualități, Cătălin Drulă, președintele Comisiei pentru Transporturi.
Astfel, dacă noile reglementări vor fi votate și de către Parlament, atunci șoferii vitezomani vor putea scăpa doar cu o amendă de 650 de lei.
„De exemplu, un șofer care, până acum, dacă era prins cu 200 de km/oră pe Calea Victoriei rămânea fără carnet, de acum înainte, cu noile modificări, va avea o portiță de salvare. Adică liber la vitezomani pe străzile și șoselele țării. Alt exemplu: posibilitatea de a scăpa de suspendarea permisului prin contestarea în instanță a ultimelor puncte de penalizare primite astfel încât să nu se ajungă niciodată la limita de 15 puncte de penalizare, când se suspendă permisul. Această portiță a fost redeschisă prin votul de astăzi”, a explicat și deputatul USR Cristian Paul Ichim, membru în Comisia de Transporturi.
Deputații puterii au votat aceste modificări pentru motivul că sancțiunile introduse de ordonanța de urgență ar fi mult prea aspre în raport cu riscul reprezentat.
„Au modificat pentru că li s-a părut că sancțiunile sunt pur și simplu prea mari. De exemplu, pentru cazul în care se depășește viteza legală cu 70 de km/h, ei spuneau că în acest caz permisul este suspendat pentru 120 de zile, însă pentru faptul că cineva conduce băut, permisul este suspendat doar pentru 90 de zile.
Și s-au uitat pe statistica de la IGPR, unde consumul de alcool era pe locul 10 în topul cauzelor producerii accidentelor, iar viteza excesivă pe locul 18. Au încercat să lase portițele alea cu punctele de amendă, să poți să depui contestație, deci a fost doar o chestiune de a readuce reglementările la momentul de dinainte de ordonanță”, a declarat pentru FANATIK deputatul USR Lazăr Ion Marian.
În anul 2020, ultimul an pentru care IGPR are o statistică detaliată, în România s-au produs 6.273 accidente rutiere grave, în care 1.646 de persoane și-au pierdut viața iar 5.484 au fost rănite grav. În medie, în fiecare zi a anului 2020 s-au produs 17 accidente rutiere grave în care și-au pierdut viața 5 persoane şi au fost rănite grav 15 persoane. Neadaptarea vitezei la condițiile de drum şi traversarea neregulamentară de către pietoni rămân și în anul 2020 cele mai frecvente două cauze generatoare de accidente rutiere grave. Următoarele cauze în ordinea frecvenței lor de manifestare sunt: abaterile bicicliștilor, neacordarea de prioritate pietonilor și neacordarea de prioritate vehiculelor.
Statistica oficială a IGPR arată, așa cum au argumentat și deputații puterii, că viteza neregulamentară se află doar pe locul 18 în topul cauzelor accidentelor grave, iar conducerea sub influența alcoolului se află pe locul 10. Însă clasamentul este puțin înșelător, pentru că este făcut în funcție de numărul de accidente produse: 214 de condusul sub influența alcoolului și 96 pentru viteza neregulamentară. Însă mai multe persoane au murit în urma accidentelor cauzate de viteza neregulamentară (46), față de conducerea sub influența alcoolului (45).
Fostul campion de raliuri, Titi Aur, este de părere că toate aceste modificări arată lipsa unei viziuni globale în abordarea problemei deceselor în accidentele rutiere, o statistică negativă în care România ocupă în ultimul deceniu primul loc în Europa. Titi Aur, specialist în șofatul defensiv, susține că este gata să susțină modificarea făcută de comisia parlamentară atâta timp cât ea este susținută de argumente logice, le fel cum ar fi trebuit să fie cazul și cu modificările inițiale, care, în opinia acestuia, par mai degrabă mici cârpeli.
„Dacă au fost aduse argumente tehnice, logice, atunci e în regulă că au fost făcute aceste modificări. Asta pentru că pentru a constata că s-a făcut nu știu ce abatere pe drum, de exemplu, că s-a condus periculos trebuie să ai niște lucruri foarte clare. Cum constați, cum sancționezi, în baza a ce sancționezi. Pentru că după cum bine știm se contestă până și aparatul radar care îți arată clar că ai depășit viteza regulamentară cu atât la oră. Dar se găsesc motive, că ploua, că nu era omologat, că nu era distanța, etc. Posibilitatea de aplicare a unei prevederi din codul rutier este esențială.
România are nevoie de o sumă de reguli și legi care să vizeze direct reducerea numărului de accidente, însă ele trebuie să se adreseze diferențiat pentru fiecare producător de accidente. Și noi avem, conform statisticilor, trei categorii de producători de accidente: începătorii – și pentru ăștia trebuie să-i educi mai bine din școală, pentru că e inutil să mărești amenzile în cazul lor. Ei greșesc pentru că nu au fost bine învățați. Pe locul doi vorbim de teribiliști, care produc între 15-20% din totalul accidentelor, alcool, droguri, vitezomani, liniuțe, sinucigași – pentru ăștia trebuie măsuri de coerciție bine gândite, pentru a ajunge la anularea permisului de conducere, la confiscarea mașinii și la ani de închisoare”, a declarat pentru FANATIK Titi Aur.
În opinia acestuia a lipsit până acum o inițiativă, susținută de toate forțele politice, după modelul Legii Offshore, votată în timp record de Parlament, care să încerce să rezolve această problemă într-o abordare științifică.
„Grosul accidentelor culmea, 60-70%, sunt produse de șoferii normali, care conduc de mult timp, dar care fac o greșeală pentru că nimeni nu-i mai trage de mână niciodată, pentru că nu se fac cursuri de condus, pentru că nu se face nimic. Pentru fiecare din cele trei categorii de producători de accidente trebuie să vii cu măsuri care să afecteze, să regleze fiecare categorie. Poți să faci un milion de cursuri de conducere defensivă cu cetățeanul turmentat care pleacă băut și drogat din discotecă și se duce să facă și liniuțe. Pentru ală trebuie să vin cu sancțiuni, trebuie să-i confisc mașina și să-l bag în închisoare, pentru că el este producător de accidente pentru că este inconștient.
Este inutil să îmbunătățesc școala de șoferi pentru aceștia de exemplu. Noi suntem în situația în care în toamnă a venit PNRR-ul, trebuia să facem ceva să reducem numărul de accidente și atunci toată lumea s-a dus direct cu ochii la Ministerul de Interne, faceți ceva. Păi ce să facem, hai să mărim niște sancțiuni!”, a mai spus Titi Aur pentru FANATIK.
Comportamentul agresiv la volan era definit prin apropierea de alte vehicule fără motiv ori reducerea bruscă a vitezei cu scopul de intimidare a celuilalt șofer; schimbarea repetată a benzilor de circulație pentru depășirea vehiculelor care circulă în același sens; folosirea repetată a claxonului sau flash-urilor pentru a-l face pe șoferul din față să elibereze banda de circulație; pornirea de pe loc cu scârțâitul roților și întoarcerea cu frâna de mână; realizarea intenționată a unui derapaj controlat în vederea întoarcerii sau rotirii mașinii; turarea motorului de natură să producă disconfort persoanelor din jur; conducerea vehiculelor cu două roți când doar una are contact cu solul.