News

Nou val de scumpiri, efectul măsurilor PSD de majorare a salariului minim și a taxelor din energie. „Pensionarii primesc 100 de lei speranțe, ca pe vremea lui Nea Nicu”

Noul pachet social dorit de PSD, ce prevede majorarea pensiilor și a salariului minim, dar și noi taxe în energie, va aduce un nou val de scumpiri, sunt de părere economiștii
01.09.2022 | 10:33
Nou val de scumpiri efectul masurilor PSD de majorare a salariului minim si a taxelor din energie Pensionarii primesc 100 de lei sperante ca pe vremea lui Nea Nicu
PSD vrea majorări de salarii și pensii, dar și taxe noi în energie. Sursa foto: colaj Fanatik
ADVERTISEMENT

Economiștii sunt de părere că ultimele măsuri anunțate de PSD, ce prevăd o majorare cu 10% a pensiilor, o creștere cu 17% a salariului minim pe economie dar și noi taxe în industria energetică, vor alimenta și mai mult valul inflaționist și vor aduce o creștere a prețurilor.

Nou val de scumpiri, efectul măsurilor PSD

Ministrul muncii, Marius Budăi, a anunțat miercuri, într-o conferință de presă susținută după ședința de guvern, că PSD dorește majorarea salariului minim pe economie până la 3.000 de lei și a pensiei minime de la 1.000 de lei la 1.100 de lei, majorări ce ar urma să intre în vigoare de la începutul anului viitor. Ministrul Budăi anunțase încă din weekend că social-democrații au căzut de acord în forurile interne asupra acestui set de măsuri pe care le vor adoptate de către Guvern. Ele au fost reiterate marți de către liderul PSD, Mihai Tudose, care a subliniat că PSD vrea majorarea pensiilor cu 10%, mult peste procentul de 5,4% prevăzut în lege. Premierul Nicolae Ciucă a precizat doar că „trebuie să avem din ce să asigurăm banii necesari pentru a majora atât pensiile cât și salariile”.

ADVERTISEMENT

Economiștii sunt de părere că această majorare cu 100 de lei a pensiei minime este foarte mică, raportată la inflația de 15% din acest an, fiind un ajutor insignifiant pentru iarna grea ce se anunță pentru pensionari.

„În ceea ce privește majorarea pensiilor, putem spune că primim de 100 de lei speranțe, ca pe vremea lui Nea Nicu, pentru că pensia minimă, de care beneficiază 25% din cei 4,8 milioane de pensionari crește cu doar 100 de lei, deci de la 1.000 la 1.100 de lei. Foarte puțin raportat la dimensiunea inflației, foarte puțin raportat la situația pensionarilor care trăiesc la limita extremă a sărăciei în momentul de față.

ADVERTISEMENT

Rămâne de văzut de unde vor veni banii, în condițiile în care deficitul actual la bugetul de pensii este de 13 miliarde de lei, ne-a spus-o chiar ministrul Budăi. Așa că, în acest moment, dincolo de bunele intenții ale autorităților de majorare a pensiilor, rămâne de văzut sursa de finanțare – dacă va exista și în ce măsură statul își va respecta practic această promisiune a PSD-ului, neonorată încă de Guvernul Ciucă”, a declarat, pentru FANATIK, economistul Adrian Negrescu.

Pe lângă majorarea pensiilor, social-democrații vor majorarea și salariului minim, o majorare despre care ministrul Budăi a precizat că încă nu a discutat-o cu mediul de afaceri. Reprezentanții mediului de afaceri subliniază că marea majoritate a companiilor care au angajați pe salariul minim sunt deja „sugrumate” de creșterile prețurilor de producție. „Multe dintre companiilor, în special cele mici și medii care plătesc cu preponderență salariul minim, sunt astăzi cu apa până la gât din cauza costurilor cu energia și materiile prime. Multe dintre aceste companii au deja pierderi și au făcut eforturi extraordinare să supraviețuiască în această perioadă, dar nu o mai pot duce mult așa”, a transmis Radu Burnete, director executiv Concordia, pentru publicația Economedia.

ADVERTISEMENT

„Declarațiile ministrului muncii de la PSD ne arată faptul că nu există date concrete legate de impactul economic al creșterii din pix a salariului minim, nu s-a discutat cu mediul de afaceri, nu s-a discutat cu companiile pentru a vedea, pentru a putea evalua dacă acestea au puterea de a crește salariul minim. Cu toții ne dorim ca oamenii să aibe salarii mai mari, dar trebuie evaluat potențialul economic în actualul context economic generat de inflație, generat de presiunea extrem de dură generată de scăderea consumului, de blocajul financiar. Trebuia discutat, trebuia făcut un studiu de impact și abia apoi să venim cu niște date legat de cifra cu care să crească acest salariu minim”, a subliniat consultantul economic Adrian Negrescu, pentru FANATIK.

Salariu minim și politica de austeritate

Economiștii sunt de părere că aceste majorări vin doar să mascheze politica de austeritate a Guvernului, într-o dinamică în care statul câștigă enorm de pe urma inflației, și subliniază că aceste majorări rămân încă sub rata inflației.

ADVERTISEMENT

„În mod evident Guvernul are nevoie de bani la buget, cu toată inflația pe care a susținut-o, cu toate cele 23% creșteri de venituri, 40 de miliarde de lei doar anul acesta. A mărit impozitele, prin modificarea codului fiscal, și are în continuare nevoie de bani. Și atunci, creșterea salariului minim îi va aduce probabil mai mulți bani la buget”, a subliniat, pentru FANATIK, profesorul de economie Bogdan Glăvan, care este de părere că prin creșterea salariului minim pe economie se pun noi presiuni pe mediul de afaceri, ceea ce ar putea duce la concedieri.

„Salariile nu pică din cer, nu le plătește domnul Ciucă sau domnul Ciolacu din buzunarul lor. Salariile sunt plătite de antreprenori. Pentru antreprenori ele reprezintă un cost. Atunci când costurile unei activități economice cresc, aceasta își va restrânge activitatea sau chiar se va închide. Și, din păcate, costurile au crescut enorm în acest an, din cauza crizei energetice. Vedem cum numărul firmelor radiate a crescut cu 9% în primul semestru. Numărul insolvențelor a crescut cu 12%. Foarte multe firme se află la ananghie. Colac peste pupăză, guvernul a mărit mai multe taxe, a restricționat munca part-time. Acum vine și mărește salariul minim iar efectul nu poate fi decât unul singur: o presiune mai mare pe firme, pe producție, deci pe slujbele oamenilor”, a subliniat acesta.

Unii parlamentari PSD au apărat acest set de măsuri susținând că prin aceste majorări de pensii și salarii statul pompează mai mulți bani în economie, reușind să mențină consumul intern și cererea la un nivel ridicat astfel încât economia să-și continue evoluția favorabilă.

Profesorul Bogdan Glăvan este de părere că măsurile par mai degrabă gândite ca să permită statului să extragă și mai mulți bani din economie. În opinia sa, majorarea pensiilor s-a făcut sub rata inflației, salariul minim este impozitat, iar rata inflației a dus la o creștere uriașă a încasărilor bugetare.

„Ei pot să bage bani în piață, însă tocmai asta nu fac. Guvernul nu bagă bani în piață. Atunci când crești salariul minim nu bagi bani în piață, ci îi spui lui X, care are o shaormerie, că trebuie să plătească mai mult, „bagă tu bani în piață, vino tu cu bani de acasă”. Guvernul vrea și mai mulți bani prin decapitalizarea firmelor. Iar acest lucru se poate observa și în cazul pensiilor. În 2021 pensiile au fost înghețate, deci nu au crescut, am avut inflație de 8%, apoi, în 2022, pensiile au crescut cu 10%, și noi avem o inflație de 15%, deci au crescut sub rata inflației.

În termeni reali au scăzut, cu circa 7% în 2021, cu 5% anul acesta. La anul vor să le crească cu 10%, adică cam cât va fi și inflația. Deci vedem ani la rând în care pensia reală scade iar statul câștigă iarăși. Ponderea pensiilor în PIB scade, deci ei reduc cheltuielile statului pe de o parte și să crească veniturile. Este exact logica austerității și nu a cheltuirii de bani în mod populist”, a mai precizat, pentru FANATIK, economistul Bogdan Glăvan, potrivit căruia asistăm la „o politică de austeritate disimulată”, ce permite statului să-și crească încasările în contextul în care aceste majorări sunt mult sub pragul inflației.

În opinia acestuia acest lucru este demonstrat de faptul că Guvernul nu a implementat niciuna din măsurile clasice de reducere a presiunilor inflaționiste, nu a încercat în niciun moment reducerea reală a cheltuielilor bugetare, nu a venit cu nicio propunere de reformă administrativă.

„Lipsesc măsurile clasice de stopare a creșterii inflației, de reducere a cheltuielilor administrative, de reduce a birocrației – asta pentru că lipsește capacitatea de a face o cu adevărat o reformă administrativă. Să facă cum e în Estonia, acolo unde îți înmatriculezi o mașină nouă online, nu trebuie să te mai duci tu să stai pe la cozi. Administrația și-ar reduce numărul de angajați, cetățenii ar avea de câștigat, nu vor mai sta pe la cozi, timp pierdut. Dar acestea sunt lucruri care necesită o mare capacitate administrativă, și nu vor să le facă. Ei nu sunt de fapt în stare să facă chestii mult mai simple, pur contabile, eliminarea pensiilor speciale”, a mai precizat acesta.

Efectul noilor taxe în energie

Premierul Nicolae Ciucă a anunțat miercuri că ordonanța prin care se vor compensa prețurile la energie va fi adoptată joi, una din prevederile incluse aici fiind o nouă taxă pentru companiile din domeniu, taxă prin care Guvernul speră să obțină venituri de 7 miliarde de lei (tot sub cele 11 miliarde cât este estimat costul majorării pensiilor).

O altă prevedere din această ordonanță asupra căreia cei din PNL și PSD par să fi căzut de acord include o creștere a prețului pentru consumatorii non casnici și instituțiile publice, care nu vor mai beneficia de prețul plafonat care există în prezent pentru ei. Instituțiile publice dar și întreprinderile mici și mijlocii vor avea subvenționat doar 85% din consumul de energie.

Dumitru Chisăliță, expert în energie și directorul Asociației Energia Inteligentă, este de părere că prin această măsură, care nu merge în direcția scăderii prețurilor la energie, vom avea o creștere a prețurilor produselor și a serviciilor, odată cu creșterea costurilor de producție.

„Toți consumatorii non casnici de energie electrică, care nu sunt IMM vor achita prețul pieței, apreciem că vor plătii începând cu 1 septembrie 2022, dublu față de cât plătesc în prezent. Instituțiile publice și IMM-urile vor achita pentru consumul de energie electrică, începând cu 1 septembrie 2022 cu cca 15% mai mult decât plătesc în prezent. Căminele de bătrâni, creșe, grădinițe, școli, universități private, ONG-uri etc., apreciem că vor achita pentru consumul de energie electrică, începând cu 1 septembrie 2022 dublu față de cât plătesc în prezent”, a transmis Dumitru Chisăliță, directorul Asociației Energia Inteligentă.

În aceste condiții economiștii sunt de părere că statul vinde populației ideea unei suprataxări care de fapt se va resimți în principal în buzunarele populației prin creșterile de prețuri și un nou val de inflație.

„Guvernul ne vinde practic o supraimpozitare a jucătorilor din energie încercând să ne păcălească, pentru că principalul beneficiar este tot statul român, noi nu avem nimic de câștigat din această situație. Mai mult decât atâta, avem de pierdut, pentru că în această ordonanță se prevede un lucru explicit: faptul că firmele nu vor mai beneficia de nicio facilitate la plata energiei, astfel încât vor trebui să plătească prețul pieței care este de trei sau chiar patru ori mai mare decât cel plafonat.

Ce înseamnă acest lucru? Înseamnă încă un val de inflație, de creșteri de prețuri, pentru că toate creșterile de prețuri de la producători vin să pună presiune pe economie, pe puterea de cumpărare.  În esență, statul își ia mâna de pe economie și produce încă un val de inflație în tentativa de a aduna la buget bani dintr-o situație pe care el însuși a creat-o”, a declarat, pentru FANATIK, Adrian Negrescu.

ADVERTISEMENT