După deja celebrele înșelătorii prin „metoda accidentul” sau fraudele prin mesaje tip SMS sau e-mail, atacatorii au descoperit o nouă metodă de a escroca oamenii printr-o înșelătorie bancară.
Un număr tot mai mare de români a căzut pradă infractorilor cibernetici și a metodelor lor tot mai inovative de escrocare. Pornind de la mesaje și apeluri capcană și până la anunțuri online ce promit câștiguri rapide și ușoare, infractorii nu duc lipsă de imaginație când vine vorba de metode de a fura bani.
Și deși există multe metode de înșelătorie, multe victime ori nu își dau seama, ori o fac prea târziu, când deja banii le-au fost sustrași din conturi. Specialiștii susțin că cele mai bune soluții de a evita astfel de fraude sunt educația digitală și vigilența. Din păcate, nu toți românii reușesc să se păzească de pericole, mai ales atunci când dau dovadă de încredere oarbă.
„Se numește social engineering, adică atacatorul nu atacă sistemul informatic, ci atacă utilizatorul final. Mijlocul prin care ajunge să obțină foloase financiare în 99% din cazuri este prin a înșela încrederea persoanei cu care se discută. O face să creadă că vorbește într-adevăr cu un operator de la bancă, vorbește la telefon, adică știi că e un om real. Pe baza încrederii, persoana vizată ajunge să dezvăluie datele necesare pentru a avea acces la contul bancar”, explică Alexandru Panait, specialist în securitate cibernetică, pentru FANATIK.
Recent, o româncă a prezentat o situație prin care chiar ea a trecut. Aceasta a povestit pe Reddit cum a fost sunată de la o bancă în legătură cu un credit în valoare de 50.000 de lei. Femeia a negat că ar fi solicitat vreun credit, astfel că persoana de la telefon, reală, de altfel, a invocat ideea că cineva i-a furat identitatea și a cerut banii în locul său. Românca a fost sunată inclusiv de presupuși polițiști care au anunțat-o că a fost deschisă o anchetă, însă va trebui să își blocheze capacitatea de creditare pentru ca așa-zisul infractor să nu mai poată încerca să solicite bani în numele său. Surprinzător este că, deși victima și-a luat toate măsurile de precauție, escrocii au fost mereu cu un pas înainte.
Deja lucrurile deveneau tot mai credibile, fiind sunată chiar și de la BNR, de pe numărul oficial al instituției. Femeia a solicitat unele detalii pe care nu credea că le va primi, ca de exemplu legitimația persoanei de contact și chiar și un acord de confidențialitate. Victima a primit chiar și un document prin care instituția financiară se angaja să blocheze posibilitatea creării de noi conturi. Ei i-a fost transmis inclusiv un cont special al BNR în care să vireze banii pentru a fi păstrați în siguranță.
Astfel, prin metode simple, și credibile la prima vedere, au fost escrocați sute de români. Escrocii ajung foarte ușor să folosească nume și date reale care creează veridicitate în fața victimelor.
„Avem tendința de a ne expune viața personală pe internet încât uneori nu realizăm câte informații personale dăm. Unele persoane mai inventive folosesc aceste informații ca să efectueze astfel de atacuri. De exemplu, pe Linkdin îți postezi numele, prenumele, funcția, poate ai mai pus și pe Instagram o poză cu legitimația de la un eveniment. Și așa ai dat toate datele necesare pentru ca un atacator să te păcălească și să spună că reprezintă o entitate reală”, mai spune Alexandru Panait.
Victima despre care am menționat anterior a mai afirmat că a fost indusă în eroare de metodele ce păreau foarte reale ale escrocilor. Mai mult, aceasta susține că, în ultimii ani, calitatea comunicărilor între instituții, furnizori și clienți a scăzut drastic. De aici ar putea să vină ori încrederea excesivă, ori vigilența dusă la extrem. Din păcate, nicio variantă nu este de preferat într-o situație de posibilă înșelătorie bancară.
„Dacă primesc telefoane, mesaje de la furnizori de la care nu au solicitat acest lucru, în special dacă le sunt solicitate date, cel mai bine ar fi să spună că revin ei cu un telefon, să intre pe site-ul oficial și să contacteze ei acele entități, în cazul acesta banca, pentru a fi siguri că vorbesc cu un reprezentant real și nu este altceva la mijloc”, este sfatul expertului în securitate cibernetică.
În cazul în care aceste cazuri de înșelătorie bancară sunt anunțate la timp, există șanse ca autoritățile să poată depista infractorii. În funcție de natura și modalitatea prin care au fost retrași banii, aceștia se pot recupera, însă procedura este una complicată.
„Sunt multe grupări care fac asta. Unele nu se ascund bine, altele se ascund foarte bine. Operează din țări diferite, iar dacă prejudiciul e făcut pe jurisdicția noastră, trebuie activate niște mecanisme internaționale pentru a găsi vinovații. Deci trebuie colaborare cu instituțiile din alte țări, astfel că procesul e destul de dificil. De regulă, recuperarea prejudiciului se face prin intermediul băncii sau platformei în cauză, dacă prejudiciul s-a făcut prin intermediul acesteia, dar nu în numele ei”, a conchis fondatorul Gov-Smart.