News

Noul concept strategic al NATO, analizat de Ioan Mircea Pașcu: „Rusia, noutatea negativă după ultimul Război Mondial. La Madrid, se discută implicarea Chinei!”

La Madrid se desfășoară summitul NATO, iar Ioan Mircea Pașcu, fost vicepreședinte al Parlamentului European, analizează schimbările negative produse de Rusia, care modifică noul concept strategic al Alianței.
28.06.2022 | 15:01
Noul concept strategic al NATO analizat de Ioan Mircea Pascu Rusia noutatea negativa dupa ultimul Razboi Mondial La Madrid se discuta implicarea Chinei
Fostul Ministru al Apărării, Ioan Mircea Pașcu analizează importanța summitului NATO de la Madrid și efectele acestuia (sursa montaj FANATIK)
ADVERTISEMENT

Ioan Mircea Pașcu, fostul ministru al Apărării Naționale, a comentat, în exclusivitate pentru FANATIK, noutățile propuse de summitul NATO de la Madrid, mai ales în comparație cu evenimentele petrecute acum 10 ani la Lisabona, unde Rusiei i se oferise șansa unei colaborări, fără precedent. Potrivit expertului militar, după invazia rusă din Ucraina, Alianța este nevoită să-și dezvolte o capacitate militară avansată, dar și să ia în calcul un posibil parteneriat cu China.

Ioan Mircea Pașcu: „La summitul de la Lisabona, Rusia nu a acceptat colaborarea în problema anti-rachetă. Acum, a devenit principalul punct de interes, după ce războiul răvășește continentul”

Ioan Mircea Pașcu a precizat, încă de la început, faptul că, „la reuniunea de la Madrid se va discuta despre un nou concept strategic. Ultimul, cel adoptat la summitul de la Lisabona, în anul 2010, aducea ca noutate o propunere de colaborare cu Federația Rusă, în problema apărării anti-rachetă. La vremea respectivă, Rusia nu a acceptat această idee”.

ADVERTISEMENT
Ioan Mircea Pașcu
Fostul șef al forțelor armate românești, Ioan Mircea Pașcu (sursa hepta.ro)

Fost vicepreședinte Parlamentului European și, în același timp, ex-vicepreședinte al Comisiei pentru Afaceri Externe a respectivului for a adăugat că, „în acest moment, Federația Rusă reprezintă principalul punct de interes și a devenit o noutate negativă, în sensul că, pentru prima oară după finalul Celui de-Al Doilea Război Mondial, conflictul armat răvășește din nou continentul”.

Ioan Mircea Pașcu a precizat, însă, că deocamdată nu putem oferi presupuneri, ci doar urmează să aflăm ce se va întâmpla concret, și mai ales să observăm cum va funcționa acest nou concept strategic, care, dintr-odată, nu mai face avansuri de colaborare Rusiei, așa cum s-au petrecut lucrurile în anul 2010.

ADVERTISEMENT

China, menționată în conceptul strategic. Așteptăm o surpriză?

Inițial, în cercurile specialiștilor politico – militari se vorbea despre faptul că liderii din Japonia, Coreea de Sud, Australia și din Noua Zeelandă sunt așteptați să participe la discuții, ca parte a unei strategii mai ample a SUA, referitoare la o prezență mai puternică în zona Oceanului Pacific, pentru a contracara eventualele acțiuni considerate de unele voci drept mai puțin „prietenoase” ale Chinei.

Totuși, potrivit lui Ioan Mircea Pașcu, Alianța analizează chiar o colaborare cu „Țara Marelui Zid”. „Pentru prima oară, la summitul NATO de la Madrid se discută despre China, o țară foarte importantă și care va fi menționată în acest concept strategic, dar urmează să aflăm în ce mod”, a declarat intervievatul nostru.

ADVERTISEMENT

Fostul ministru al Apărării Naționale a subliniat, însă, și noutatea oferită de prezența respectivelor țări la reuniunea de la Madrid: „Este îmbucurător faptul că, la această întâlnire, participă liderii țărilor partenere, precum Japonia, Noua Zeelandă, Coreea de Sud și Australia, care vor fi prezente pentru întâia oară la Summit. Avem de a face cu încă o dovadă de deschidere”.

Tayyip Recep Erdogan
Tayyip Recep Erdogan, un lider priceput în arta negocierii (sursa hepta.ro)

Erdoğan rămâne partenerul care trebuie ascultat

O altă problemă extrem de importantă rămâne atitudinea față de Turcia, una dintre puterile de prin rang ale Alianței Nord – Atlantice. Este de așteptat ca liderii NATO să-l îndemne pe președintele Tayyip Recep Erdoğan să renunțe la dreptul de veto asupra Suediei și Finlandei, țări care au cerut deja să adere la Alianța Nord – Atlantică. Însă, totul se va juca pe cartea diplomației…

ADVERTISEMENT

„Problema Turciei nu se discută ca atare. Această țară este un partener important, care trebuie ascultat. Secretarul general Jens Stoltenberg a afirmat că își va continua eforturile, pentru a găsi o modalitate de rezolvare a acestei situații. Deja liderul Alianței și-a exprimat speranța că Finlanda și Suedia vor fi primite în NATO cât mai repede posibil, dar nu a oferit o dată clară, în privința acestui eveniment”, a precizat Ioan Mircea Pașcu.

De altfel, poziția Turciei rămâne una extrem de interesantă. Deși Ankara se opune aderării Suediei și Finlandei la Alianță, potrivit FANATIK, turcii oferă, în continuare, sprijin Ucrainei, și de curând au anunțat că vor dona drone, Kievului.

„De asemenea, mă aștept inclusiv la echilibrarea interesului între partea de nord a flancului de est și zona Mării Negre. Din acest punct de vedere, lucrurile merg în direcția așteptărilor noastre”, a continuat fostul șef al forțelor armate românești.

Trupe NATO
Forța de reacție a NATO va crește consistent (sursa hepta.ro)

Batalioanele cu 1000 de militari, înlocuite cu brigăzi de 5000 de soldați

În aceste zile, la Madrid se va discuta și despre sporirea numărului de efective militare, a căror misiune este apărarea flancului estic, mai ales după creșterea tensiunilor din Ucraina și din Marea Neagră.

Ioan Mircea Pașcu a subliniat că, „deja, Jens Stoltenberg a anunțat că se vor lua decizii pentru sporirea forțelor care vor fi staționate pe flancul de est și, de asemenea, decizii referitoare la repoziționarea de echipament în aceste țări”.

„Dacă, până acum, am avut grupuri de luptă de tip batalion, din acest moment se discută despre grupuri de luptă de tip brigadă. Practic, dacă vorbim despre un batalion, ne referim la aproximativ 1000 de soldați, dar dacă ne referim la o brigadă, luăm în calcul 5000 de militari”, a adăugat interlocutorul nostru.

Noi exerciții militare de descurajare, în zona României

Potrivit fostului Ministru al Apărării, tot la Madrid se discută și despre noi exerciții militare ale Alianței, care se vor desfășura atât în țările de origine ale trupelor respective, cât și în țările în care urmează să fie staționați acești soldați.

„NATO are o postură de descurajare tot mai puternică, în această zonă, în condițiile în care, evident, ne afectează și pe noi”, a adăugat oficialul european.

Pașcu s-a referit, pe scurt, și la situația țării noastre în acest context, urmând să analizăm concluziile necesare la finalul summitului: „România dispune deja de forțe ale Alianței, staționate pe teritoriul nostru, și urmează să vedem ce se va întâmpla în continuare”.

Vladimir Putin
Liderul rus Vladimir Putin, tot mai îngândurat… (sursa hepta.ro)

Forță dublă de acțiune față de trupele lui Putin, din Ucraina

În contextul expansiunii rusești și a lipsei de dialog cu regimul de la Kremlin, NATO este nevoită să sporească efectivele trupelor din flancul estic, așa cum menționa și intervievatul nostru. Acesta a insistat, totuși, pe marginea numărului de trupe, și a recurs la o comparație cu forța militară desfășurată de Rusia lui Vladimir Putin, pe teritoriul Ucrainei.

„Jens Stoltenberg a anunțat o creștere a forțelor de intervenție rapidă, de la 40.000, la 300.000 de cadre militare. Acest lucru presupune o sporire substanțială, mai ales dacă ne gândim că rușii au intrat în Ucraina, bazându-se pe 150.000 de oameni. Cu alte cuvinte, încep și „numerele” să intre în calcul. Mai mult, vom asista la o reconfirmare a angajamentului pentru alocarea a 2% din fonduri, pentru cheltuielile de apărare”, a continuat expertul.

În acest moment, chestiunea posibiliei aderări a Ucrainei la NATO rămâne un punct foarte sensibil. Specialiștii se feresc, deocamdată, să ofere predicții în acest sens, mai ales că este evident că vom asista și la o reacție promptă a Rusiei, cel puțin la nivel declarativ, dacă nu mai mult, după încheierea discuțiilor de la Madrid.

Din acest punct de vedere, Ioan Mircea Pașcu a încheiat pe un ton diplomat: „Legat de Ucraina, ajutorul va fi reconfirmat, iar secretarul general Jens Stoltenberg a repetat, în câteva rânduri, că dorința NATO de a acorda ajutor Ucrainei se va menține atât timp cât acesta va fi necesar”.

Reamintim că la summitul NATO de la Madrid participă și președintele României, Klaus Iohannis, care, potrivit Administrației Prezidențiale, citată de Digi 24, va cere, de asemenea, consolidarea flancului estic al Alianței, „pornind de la recunoașterea Rusiei ca amenințare principală la adresa NATO, precum și menționarea, pentru prima dată, a importanței strategice a Mării Negre, pentru securitatea euroatlantică”.

ADVERTISEMENT