Noul șef al Corpului de Control al premierului Ilie Bolojan a dat în judecată Direcția Generală Anticorupție pentru a obține salariul maxim. Cum s-a încheiat pentru Crinel Grosu

Crinel Nicu Grosu a fost numit de Ilie Bolojan, pe 5 septembrie 2025, în funcția de șef al Corpului de Control al Cabinetului Prim-ministrului. Grosu l-a înlocuit pe Adrian Nica, care, din 2 iulie, a fost eliberat din funcție și numit șef la ANAF. Până acum, Grosu a fost împuternicit șef al Biroului Operativ din cadrul Serviciului Special al Direcției Generale Anticorupție (DGA) din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.

În dosar au fost luate în discuție și sporurile încasate

În perioada noiembrie 2006-ianuarie 2014, Crinel Nicu Grosu a fost ofiţer specialist principal – Direcția Anchete – Serviciul Operaţii, în cadrul Direcției Generale Anticorupție. Între februarie 2014 și ianuarie 2018, Grosu a lucrat în cadrul ANAF, în funcția de consilier superior, iar ulterior a devenit șef serviciu. În octombrie 2018, Crinel Nicu Grosu s-a întors în DGA ca împuternicit șef al Biroului Teste de Integritate, până în aprilie 2019 când a devenit ofițer specialist principal – Serviciul Special. Numele lui Crinel Nicu Grosu apare ca reclamant într-un dosar în care, alături de alți colegi din sindicatul Corpul Național al Polițiștilor, a dat în judecată Direcția Generală Anticorupție.

Dosarul înregistrat pe 2 martie 2021 la Tribunalul Ilfov a avut ca obiect „litigiu privind funcționarii publici”, conform datelor consultate de FANATIK pe portalul instanțelor de judecată. Reclamanții au solicitat instanţei să dispună recunoaşterea dreptului şi punerea în aplicare a dispoziţiilor art.I. pct.1 din Legea nr.71/2015 pentru aprobarea Ordonanţei de urgentă a Guvernului nr.83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, în considerarea Deciziei Înaltei Curți de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nr. 51/2019, a Deciziei din 2016 pronunţată de Î.C.C.J. privind dezlegarea unei chestiuni de drept şi a Deciziei din 2016 pronunţată de Curtea Constituţională.

Ei au solicitat: recunoaşterea dreptului prevăzut de Legea nr. 71/2015 pentru toţi poliţiştii reprezentaţi de organizaţia profesională; stabilirea salariului funcţiei de bază şi sporurilor poliţiştilor reprezentaţi, inclusiv sumele compensatorii cu caracter tranzitoriu incluse în salariul de funcţie potrivit O.U.G. nr. 1/2010, la nivel maxim de salarizare în plată pentru funcţiile similare celor ocupate în cadrul Direcţiei Generale Anticorupţie, cu respectarea termenului de prescripţie de 3 ani anterior datei introducerii cererii de chemare în judecată, precum şi pentru viitor; emiterea actelor administrative prin care să se stabilească salariul maxim aflat în plată, începând cu data de 09.04.2015; calcularea şi plata într-o singură tranşă a unei despăgubiri egale cu suma aferentă diferenţei dintre salariul acordat în mod efectiv şi salariul maxim aflat în plată, începând cu data de 09.04.2015, actualizată cu indicele de inflaţie şi cu aplicarea dobânzii legale conform O.G. nr. 13/2011 de la data când drepturile trebuiau acordate şi până la dala plăţii efective.

Digi24.ro

Prima reacție a Kremlinului, după ce Trump i-a cerut lui Zelenski să nu mai atace rafinăriile din Rusia

În motivare, reclamanţii au arătat că au calitatea de funcţionari publici cu statut special şi sunt încadraţi la Direcţia Generală Anticorupţie. Au specificat că, având în vedere prevederile art.I punctul 1 din Legea nr.71/2015 care a modificat O.U.G. nr. 83/2014, sunt îndreptăţiţi să beneficieze de stabilirea salariului maxim existent în cadrul categoriei profesionale din care fac parte, respectiv familiei ocupaţionale, pentru aceeaşi funcţie şi grad profesional, începând cu data de 09.04.2015 şi pentru viitor, precizând şi faptul că această prerogativă este confirmată atât de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cât şi de Curtea Constituţională. Reclamanţii au evidenţiat evoluţia legislativă a salarizării lor şi au subliniat voinţa expresă a legiuitorului constând în necesitatea, iar nu posibilitatea ca toate categoriile de bugetari, inclusiv poliţiştii să fie salarizaţi la nivel maxim.

Digisport.ro

Secretul lui Cristiano Ronaldo: ingredientul pe care toată lumea îl are la dispoziție, dar 90% dintre oameni nu-l folosesc

Ofițerii DGA au arătat că salariul de merit și sporul de fidelitate au fost plafonate

Astfel, până la data de 31.12.2009, salarizarea poliţiştilor s-a făcut în baza prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 38/2003 privind salarizarea şi alte drepturi ale poliţiştilor, act normativ care cuprindea mai multe sporuri care nu s-au mai regăsit în actele normative ulterioare datei de 31.12.2009, sens în care au invocat dispoziţiile art. 2 din cuprinsul Ordonanţei Guvernului nr. 38/2003 care statuau că: „Poliţiştii au dreptul lunar la un salariu de bază, compus din: salariul pentru funcţia îndeplinită, salariul pentru gradul profesional deţinut, gradaţii, sporul pentru misiune permanentă şi, după caz, indemnizaţia de conducere şi salariul de merit”. În dosar se arata că, odată cu trecerea la noul sistem de salarizare, din anul 2010, prin intrarea în vigoare a Legii – cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului din fonduri publice, s-a consacrat principiul conservării drepturilor salariale, conform căruia în anul 2010, personalul aflat în funcţie la data de 31 decembrie 2009 îşi va păstra salariul avut fără a fi afectat de măsurile de reducere a cheltuielilor de personal din luna decembrie 2009.

Astfel, salariul de merit, sporul de fidelitate și altele au fost plafonate şi incluse în salariul de bază la data de 31.12.2009, conform Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 1/2010 privind unele măsuri de reîncadrare în funcţii a unor categorii de personal din sectorul bugetar şi stabilirea salariilor acestora, precum şi ale măsuri în domeniul bugetar, fără a se mai regăsi în actele normative ulterioare privind salarizarea poliţiştilor. DGA a invocat excepţia rămânerii fără obiect a cererii de chemare în judecată pentru perioada 30.01.2017-prezent, motivat de faptul că, în Monitorul Oficial nr. 434 din 22.05.2020 a fost publicată Ordonanţa de urgenţă nr. 75/2020 pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene şi alte modificări fiscal – bugetare, care modifică prevederile art. 34 ind. 1 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă nr. 114/2018 în sensul că au fost acordate poliţiştilor valorile corespunzătoare unor sporuri, prevăzute de legislaţie până la data de 31.12.2009, similare cu cele ce fac obiectul prezentei cauze.

În dosar s-a arătat că salarizarea poliţiştilor a suferit o profundă transformare pe parcursul ultimilor ani, stabilirea efectivă a acesteia nebazându-se exclusiv pe elemente individualizate, ci pe cuantumurile drepturilor de la un anumit moment din trecut – respectiv data de 31.12.2009. S-a menționat că analizarea modului în care s-au acordat anumite drepturi salariale poliţiştilor trebuie să se facă raportat la două momente: data de 31.12.2009 şi perioada ulterioară acestei date. La 1 ianuarie 2010 a intrat în vigoare Legea-cadru nr. 330/2009, care la art. 1 alin. (2) stipula că „începând cu data intrării în vigoare, în tot sau în parte, a prezentei legi, drepturile salariale ale personalului prevăzut la alin. (1) sunt şi rămân în mod exclusiv cele prevăzute în prezenta lege”. Ulterior, a intrat în vigoare O.U.G. nr. 1/2010 privind unele măsuri de reîncadrare în funcţii a unor categorii de personal din sectorul bugetar şi stabilirea salariilor acestora, precum şi alte măsuri în domeniul bugetar, care a fost adoptată luându-se în calcul „existenţa riscului ca omisiunile de reglementare generate de adoptarea concomitentă a Legii nr. 329/2009 şi a Legii-cadru nr. 330/2009 să conducă la calcularea în mod eronat şi neunitar a salariilor începând cu luna ianuarie 2010”.

Crinel Grosu și colegii săi au pierdut procesul cu DGA

Pe 6 aprilie 2022, Tribunalul Ilfov a admis cererea lui Crinel Nicu Grosu și a colegilor săi. DGA a formulat recurs, iar dosarul a ajuns la Curtea de Apel București care, pe 6 aprilie 2023, a admis cererea DGA și a trimis dosarul spre rejudecare la Tribunalul Ilfov. Instanța a arătat că reclamanţii nu au precizat în concret care este nivelul salarial pe care îl solicită şi nici nu au făcut dovada că ar exista persoane în cadrul instituţiei care îndeplinesc aceeaşi funcţie şi lucrează în aceleaşi condiţii de vechime, studii, etc., beneficiind de un nivel salarial superior, în condiţiile prevăzute de art. 1 alin. (5) ind. 1 din O.U.G. nr. 83/2014. În ceea ce priveşte solicitarea de actualizare a sumelor cu indicele de inflaţie, a învederat că unităţii pârâte nu i se poate reţine nicio culpă, normele juridice în materia salarizării personalului din sectorul bugetar interzicând în mod expres majorările salariale solicitate de reclamanţi, motiv pentru care solicită respingerea acestui capăt de cerere ca neîntemeiat. Mai mult, în condiţiile în care, aşa cum a demonstrat anterior, reclamanţii nu au temei legal pentru majorările salariale, conform principiului accesorium sequitur principale, nici cererea acestora de plată a sumelor actualizate cu indicele de inflaţie nu este întemeiată.

Referitor la capătul de cerere privind obligarea instituţiei pârâte la plata dobânzii legale, precizează că, în conformitate cu dispoziţiile art. 1 alin. (1) din O.G. nr. 13/2011 „părţile sunt libere să stabilească, în convenţii, rata dobânzii atât pentru restituirea unui împrumut al unei sume de bani, cât şi pentru întârzierea la plata unei obligaţii băneşti”. Învederează faptul că, între instituţie şi reclamanţi nu a fost încheiată nicio convenţie în care să se stipuleze rata dobânzii pentru întârzierea la plata unei obligaţii băneşti. Tribunalul a observat că reclamanții au solicitat obligarea pârâtului la plata drepturilor salariale la nivel maxim pentru intervalul 09.04.2015 – prezent, cererea de chemare în judecată fiind formulată la 23.03.2020 (f. 4, dosar Tribunalul București). Tribunalul remarcă faptul că potrivit art. 2500 alin.1 Cod civil dreptul material la acțiune, denumit în continuare drept la acțiune, se stinge prin prescripție, dacă nu a fost exercitat în termenul stabilit de lege iar, potrivit art. 2501 alin.1 din acelaşi act normativ drepturile la acțiune având un obiect patrimonial sunt supuse prescripției extinctive, afară de cazul în care prin lege s-ar dispune altfel.  De asemenea, conform art. 2517 Cod civil, termenul prescripției este de 3 ani, dacă legea nu prevede un alt termen, se arată în dosarul consultat de FANATIK.

Prin urmare, faţă de motivele expuse, având în vedere că prezenta cauză are ca obiect acordarea unor drepturi patrimoniale pentru intervalul 09.04.2015-prezent, iar, acțiunea a fost introdusă la data de 23.03.2020, termenul de prescripţie a dreptului material la acţiune este termenul general de 3 ani, motiv pentru care Tribunalul va admite excepţia prescripţiei extinctive a dreptului material la acţiune pentru pretențiile anterioare datei de 23.03.2017, invocată de pârât prin întâmpinare, urmând a respinge aceste pretenții, ca prescrise. Analizând fondul cererii, pentru pretenţiile aferente perioadei 23.03.2017 – prezent, cu privire la care nu s-a împlinit termenul de prescripţie extinctivă, Tribunalul a reţinut că reclamanții au solicitat acordarea de sume compensatorii corespunzătoare unor sporuri abrogate, cu începere din data de 09.04.2015. În ceea ce priveşte sporul de fidelitate, acesta a fost reglementat prin prevederile O.G. nr. 38/2003, art. 6 din O.G. nr. 38/2003 prevăzând că „Pentru activitatea desfăşurată în instituţiile din sectorul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, în calitate de militar, poliţist, funcţionar public şi personal contractual, poliţiştilor li se acordă un spor de fidelitate de până la 20% din salariul de bază, în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului de interne.” Pe 19 iulie 2024, Tribunalul Ilfov a respins cererea lui Crinel Nicu Grosu și a colegilor săi din DGA.