Un nou tip de fraudă face tot mai multe victime în România. Este vorba despre spoofing, o metodă prin care escrocii reușesc să păcălească oamenii folosind identități false ale unor instituții de încredere. De cele mai multe ori, infractorii se dau drept reprezentanți ai BNR, ANAF sau chiar ai băncilor și reușesc să creeze site-uri, apeluri sau mesaje care arată aproape identic cu cele oficiale.
În realitate, totul este o capcană foarte bine pusă la punct. Prin mesaje text, apeluri telefonice sau site-uri false, escrocii încearcă să obțină date cu caracter personal. Odată ce victimele oferă aceste informații, hoții pot accesa conturile bancare sau pot folosi datele pentru alte fraude.
BNR a tras un semnal de alarmă și i-a anunțat pe români că nu solicită niciodată informații confidențiale prin e-mail, telefon sau mesaje. Instituția nu cere detalii despre credite, carduri, conturi sau veniturile personale. În același timp, BNR atrage atenția că, dacă se prezintă oportunități de investiții sau de obținere a unor câștiguri rapide, facile şi consistente, cel mai probabil este un atac de tip spoofing.
Specialiștii atrag atenția că spoofing-ul poate fi greu de depistat, deoarece mesajele și apelurile par să vină din surse legitime. Uneori, numărul de telefon afișat este chiar cel oficial al instituției pe care escrocul pretinde că o reprezintă. Totul este posibil prin tehnici avansate care imită perfect identitatea vizuală și limbajul instituțiilor.
Dacă ajungi din greșeală pe un site care pare oficial, dar îți cere date personale, ieși imediat. Nu da detalii despre conturile bancare, carduri, sau parole. În plus, verifică dacă adresa site-ului este corectă și dacă are certificat de securitate (https). Autoritățile atrag atenția și spun că nici ANAF, nici Poliția Română, nici alte instituții publice nu vor trimite niciodată notificări prin mesaje nesemnate sau link-uri suspecte. De cele mai multe ori, dacă ți se promite un câștig mare sau o soluție rapidă pentru o problemă financiară, este vorba despre o înșelătorie.
De asemenea, la un moment dat, românii au fost victimele unor înșelătorii prin intermediul imaginii Poștei Române. Această metodă de fraudă, cunoscută sub numele de „phishing” sau „smishing”, constă în trimiterea de mesaje SMS sau e-mailuri care par a proveni de la Poșta Română, informând destinatarii despre un colet care nu poate fi livrat din cauza unei adrese incorecte.
Mesajele conțin un link către un site fals care imită site-ul oficial al Poștei Române, unde utilizatorii sunt îndemnați să introducă date personale și informații bancare sub pretextul actualizării adresei sau plății unei taxe simbolice. Odată furnizate aceste informații, infractorii cibernetici pot accesa conturile bancare ale victimelor și pot efectua tranzacții neautorizate.
Și Poșta Română a reacționat, subliniind că nu solicită niciodată clienților să furnizeze informații bancare confidențiale sau să efectueze plăți online pentru livrarea coletelor. Compania recomandă cetățenilor să fie vigilenți și să nu acceseze linkuri suspecte primite prin SMS sau e-mail.