Sport

„Nu trageți, sunt eu, Luce!” De ce n-ar trebui blamat Mircea Lucescu după România – Bosnia 0-1

Mircea Lucescu părea că a lăsat în urmă ghinionul care l-a urmărit la echipele de club. L-a lovit însă în cel mai important moment în calitate de selecționer al României
22.03.2025 | 07:00
Nu trageti sunt eu Luce De ce nar trebui blamat Mircea Lucescu dupa Romania  Bosnia 01
Mircea Lucescu reactioneaza in meciul de fotbal dintre Romania si Bosnia Hertegovina, din cadrul Preliminariilor Campionatului Mondial 2026, desfasurat pe Arena Nationala din Bucuresti, vineri 21 martie 2025. © FOTO:Razvan Pasarica/SPORT PICTURES
ADVERTISEMENT

De ce i-a fost frică n-a scăpat. Cam așa s-ar traduce contextul în care Mircea Lucescu a pierdut meciul cu Bosnia. Ilustrul tehnician a fost urmărit de ghinion în mai multe momente ale celor 46 de ani de carieră.

Ghinionul proverbial al lui Mircea Lucescu lovește și la națională!

Exemplele sunt numeroase, cel mai elocvent fiind cel din perioada Șahtior, când a pierdut o calificare în sferturile Cupei UEFA din cauza unui gol primit în prelungiri de la Palop, portarul Sevillei. În 2024, Il Luce s-a întors la echipa națională a României și, cu șase meciuri din șase câștigate, a lăsat impresia că blestemul s-a rupt. Până acum! În cel mai important moment, meciul de debut în preliminariile lui CM 2026.

ADVERTISEMENT

De ce spun asta? Pentru că România pierde jocul de la București, cu Bosnia, într-o conjunctură total nefavorabilă lui Mircea Lucescu, care, dacă l-ar fi convocat pe Louis Munteanu, n-ar fi putut fi blamat pentru mai nimic. Așa, i se vor sparge toate oalele în cap și nu știu dacă pe bună dreptate.

Cum un rău nu vine niciodată singur, Lucescu l-a pierdut și pe Daniel Bîrligea cu o zi înainte de meci. Sunt convins că planul lui era să joace cu Bîrligea titular. Atacantul de la FCSB, prin forța sa fizică și prin disponibilitatea sa la efort, se preta pentru un astfel de meci, iar concurenții săi, care la această acțiune erau Drăguș și Alibec, nu aveau argumente ca să poată emită pretenții în fața „Buldozerului”.

ADVERTISEMENT

Un Drăguș în formă ar fi luat mingea acasă după hattrick

A fost ales Drăguș, probabil unul dintre „eroii” negativi ai acestei înfrângeri. Nu mai puțin de patru ratări monumentale a irosit vârful lui Trabzonspor. Cu numai 7 minute jucate în acest an la Trabzonspor, pe mine nu m-a mirat absolut deloc că n-a reușit să înscrie nici măcar o dată.

Am convingerea că doar lipsa de fomă, și nu cea de valoare, au făcut ca Drăguș să nu dea măcar un gol. Cred că un Drăguș cu meciuri în picioare, de ce nu, poate chiar la Rapid, antrenat de nașul Marius Șumudică, ar fi plecat cu mingea acasă după hattrick, iar cele trei puncte n-ar fi mers la Sarajevo, ci ar fi rămas la București.

ADVERTISEMENT

Capcana FCSB și apusul unei ere saudite la echipa națională

N-a fost Bîrligea, dar au jucat Mihai Popescu și Florin Tănase. Având în vedere că sunt doi dintre cei mai buni de la FCSB în acest sezon, probabil că și-au meritat tricoul de titular, dar faptul că acum au jucat slab nu e deloc întâmplator. În opinia mea, jucătorii de la FCSB au ajuns la capătul puterilor, sunt sleiți de energie, iar un meci ca ăsta era ultimul lucru de care aveau nevoie.

ADVERTISEMENT

Mircea Lucescu a fost privat la această acțiune și de prezența accidentaților Drăgușin, Coman și Mihăilă. Cu un Răzvan Marin „ruginit” de statutul de rezervă la Cagliari, un meci slab a fost făcut și de veteranii care joacă în Arabia Saudită, Niță, Stanciu și Burcă. Cândva eroi, acum au părut ponosiți și mai aproape de apusul carierei, decât de Campionatul Mondial din America.

Probabil cea mai neplăcută surpriză a fost evoluția lui Andrei Rațiu. Fundașul dreapta dorit de FC Barcelona a făcut probabil cel mai slab meci al său de când vine la echipa națională. Pe partea lui a pornit acțiunea de la care bosniacii au înscris golul victoriei. Vorba aia, la omul sărac, nici boii nu trag…

Un penalty pe care doar o echipă a lui Lucescu nu l-ar fi primit

Drept dovadă, nici arbitrul olandez Danny Makkelie n-a fost „găzdar”. În minutul 54, Tahirovic a comis în propriul careu un henț care s-ar fi văzut și de pe lună. „Centralul” batav n-a vrut să arate punctul de la 11 metri, nici măcar după ce a fost chemat de VAR și a revăzut faza pe monitor.

Cunoscând antecedentele lui Mircea Lucescu cu arbitrii, doar una dintre echipele antrenate de el n-ar fi primit un penalty atât de evident. Din nefericire, echipa antrenată acum de Il Luce s-a numit naționala României.

Singurul reproș, schimbările

Mi-aș permite totuși să îl întreb un lucru pe nea Mircea. De ce, în contextul dat și pe care l-am înțeles, n-a încercat și altceva? De ce minutul 80 l-a prins în teren pe Denis Drăguș? Era clar că nu e seara lui și că merită o șansă și Denis Alibec. Cum n-a fost nici seara lui Dennis Man, care a fost schimbat târziu cu Moruțan.

Și tocmai de aceea nu m-am așteptat niciodată ca prima noastră schimbare (după cea de la pauză, Hagi în locul lui Tănase) să fie Șut în locul lui Marius Marin (min. 69). În opinia mea, era momentul în care am fi putut încerca și altceva. Cu Ianis Hagi la dreapta, Mitriță la stânga și Alibec vârf.

Însă, cum bine scria colegul Cristi Coste, jocul României a semănat cu bâjbâielile selecționerului din săptămâna meciului crucial pentru traseul mondial. Nehotărârea lui Lucescu s-a simțit pe gazon. Dar și ghinionul său proverbial.