Numărul lucrătorilor străini continuă să crească în România. Pe ce posturi se mai angajează cetățenii din Sri Lanka, Nepal și Vietnam

Importul lucrătorilor străini continuă să influențeze piața muncii din România. În timp ce mulți noi angajați proveniți din îndepărtata Asie ocupă posturi cu salarii mai bune și beneficii interesante, românii nu îngroașă foarte tare rândurile când vine vorba de angajare.

Angajați străini versus angajați români

Condiţiile de aducere a lucrătorilor din țările non-UE au fost modificate de-a lungul timpului, acestea devenind mai exigente în ultima vreme, însă contingentul aprobat a rămas constant în ultimii ani.

În perioada 2022-2024, numărul de locuri aprobate de guvern pentru lucrătorii non-UE a rămas la 100.000 pe an, fiind de circa 20 de ori mai mare decât în 2017, când criza de pe piața muncii nu era atât de acută. În realitate, cifra este mult mai mare, pentru că cererile sunt mai multe decât ofertele puse la dispoziție.

Potrivit termene.ro, multe companii care angajează lucrători străini ajung să se plângă de aceștia pe motiv că nu se adaptează în România, nu cunosc limba engleză și le este aproape imposibil să comunice, iar unii dintre ei folosesc țara noastră pentru câteva luni doar pentru a tranzita spre Vest. În cele mai grave cazuri s-au descoperit străini care au venit în România sub pretextul muncii, dar ei desfășurau diverse activități infracționale, printre care trafic de persoane. Totuși, nici angajații români nu sunt de găsit, pentru că mulți ori nu aplică, ori nu sunt pregătiți pentru postul dorit.

Digi24.ro

VIDEO Efectul Schengen: Stațiunea din Ungaria, situată la 20 de kilometri de graniță, în care unul din doi turiști este român

„Dacă vorbim de tinerii care abia au ieșit de pe băncile școlilor, nu doresc să se încadreze într-un loc de muncă unde ar depune efort fizic, construcții, agricultură, chiar și în fabrici, nu li se pare potrivit. Anul acesta am avut sute de locuri de muncă declarate la ANOFM, nu stiu dacă în tot anul am primit cel mult cinci solicitări de angajare de la cetățeni din România, dar care nu aveau nicio legătură cu postul pe care urmau să îl ocupe. Ei își încercau norocul, dar nu întruneau condițiile necesare. Trebuie să te gândești atunci când aplici pentru un post, dacă ai pregătirea necesară, dacă întrunești condițiile pe care angajatorul le impune pentru că are nevoie de cunoștințele pe care se presupune că le ai.

Pentru munci necalificate, spart gresie/faianță în construcții, muncitor în agricultură, ambalator manual, la manipulat mărfuri, la activități rudimentare pe care le poate face oricine, sunt persoane înregistrate care ar putea să ocupe acele locuri de muncă vacante dar nu au dorit să participe la interviu sau să trimită un CV. Nu știu ce i-ar putea mulțumi, nici măcar nu s-au arătat interesați ca să motiveze că nu le place salariul sau condițiile. Iar acolo unde am primit, în 99% din cazuri nu aveau nicio legătură cu postul”, explică Elena Panțiru, co-fondatoare al Patronatului Importatorilor de Forță de Muncă.

În ce domeniu se caută mai mult angajații străini

Datele furnizate în decembrie 2023 de Ministerul Muncii arată că Ministerul Afacerilor Externe a eliberat până în 10 octombrie nu mai puțin de 42.822 de vize de angajare și respinsese 11.388 de cereri de eliberare a vizelor de lungă ședere cu același scop. În același timp, 3.355 de vize au fost anulate.

Se remarcă faptul că, dacă în anii trecuți expații erau angajați în deosebi pe funcții de muncitori necalificați, în ultima vreme aceștia au ocupat și posturi pentru care sunt necesare pregătiri de specialitate. Mai nou vedem că există sudori din Vietnam și tractoriști din Sri Lanka, ale căror salarii pot ajunge și la 10.000 de lei pe lună.

Digisport.ro

VIDEO A izbucnit în lacrimi! Daniel Bîrligea și cel mai frumos moment din viața sa

„Foarte multe solicitări avem pentru domeniul construcțiilor, pentru HoReCa, agricultură mai nou, în fabrici, automotive, obiecte sanitare, am avut și în brutării. Am remarcat că în agricultură am avut foarte multe solicitări, s-a dezvoltat foarte mult în România în ultimul timp ramura asta de producție proprie și chiar au nevoie de personal care s poată facă față job-ului respectiv. Odată cu dezvoltarea la modul general, fiecare angajator care a vrut să prospere, personalul pe care îl solicita trebuia să aibă toate aptitudinile necesare, să răspundă cerințelor”, mai susține Elena Panțiru.

Un motiv ar putea fi faptul că procesul de recrutare a devenit mult mai riguros, putând ajunge chiar și la un an. În lipsa dorinței românilor de a munci, angajatorii caută ajutor în afara granițelor, iar muncitorii din țările non-UE preferă să vină aici fără strângere de inimă, considerând că nivelul de trai și salariile sunt foarte mari, comparativ cu țările lor de origine. În plus, unii angajatori le oferă și alte beneficii muncitorilor străini, chiar dacă salariul se află la nivelul minim sau mediu, cum ar fi cazare și hrană zilnică gratuită.

„Am putea spune că angajații străini sunt mai stabili. Întotdeauna, când își iau un angajament în România, cu excepția celor care vin cu alte gânduri și pe care nu ai cum să îi depistezi de la selecție, cei care sunt de bună credință își fac un plan pentru doi ani categoric să stea în România, deși avem care au șapte ani, zece ani, și-au adus și familiile, ei știu că în perioada asta au asigurată cazare și mâncare. Totodată, familiile lor din țara de origine au un trai asigurat, ei vin de la niște salarii mult, mult mai mici, ei se descurcă în România și pot să își întrețină și familia și cei care văd că nivelul nostru este mult mai ridicat față de cel din țara de origine, că sunt respectați, că au fost ajutai să se integreze, că li se respectă obiceiul și cultura, ei or să își aducă și familiile, noi îi ajutăm”, continuă aceasta.

Cât mai continuă importul de cetățeni din Asia

Potrivit Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, în România ar exista peste 30.000 de locuri de muncă disponibile, dintre acestea 60% fiind destinate angajaților necalificați. În realitate cifrele depășesc câteva sute de mii, conflictul din Ucraina și majorarea succesivă a salariului minim ducând la o creștere a ofertei.

În condițiile date, specialiștii din domeniu susțin că următorii ani ar putea să aducă o creștere în ceea ce privește importul de lucrători străini, mai ales în contextul apariției unor noi categorii de angajați și angajatori.

„Un angajator român apelează la angajarea de cetățeni străini doar după ce a trecut prin sită și prin ciur să angajeze un cetățean român. Un angajat străin implică mult mai multă responsabilitate față de un angajat român. O dată că se fac foarte multe formalități ca să îl ții legal în România, în raport cu autoritățile sunt de făcut foarte multe documente. Angajații români ar fi mult mai comozi dacă ar fi dispuși să lucreze, pentru că nu te interesează cazarea lui, nu te interesează ce face după ora de program, nu te interesează ce se întâmplă cu el în afara activități pe care o face la serviciu. Sunt angajatori care așteaptă și un an de zile să îi vină un străin. Am aplicat pentru viză în martie și nici acum nu mi-a venit un cetățean din Sri Lanka. Dacă ar avea români dispuși să lucreze, să presteze, și semneze un contract, nu ar mai sta să aștepte după un străin”, a conchis co-fondatoarea al PIFM.