Numărul persoanelor cu demență se va dubla până în 2030, avertizează OMS. Ce rol joacă somnul

Peste 55 de milioane de oameni din întreaga lume trăiesc cu demență, o tulburare neurologică care le răpește memoria și costă lumea 1,3 trilioane de dolari pe an, a declarat Organizația Mondială a Sănătății (OMS).

Numărul persoanelor cu demență se va dubla până în 2030, avertizează OMS

Afecțiunea progresivă poate fi cauzată de un accident vascular cerebral, leziuni cerebrale sau boala Alzheimer. Odată cu îmbătrânirea populației, se estimează că numărul bolnavilor va crește la 78 de milioane până în 2030 și 139 de milioane până în 2050, a spus OMS într-un raport.

Doar una din patru țări are o politică națională în vigoare pentru a sprijini pacienții cu demență și pe familiile acestora, precizează raportul, care îndeamnă guvernele să accelereze rezolvarea acestei provocări pentru sănătatea publică.

„Demența le răpește milioanelor de oameni amintirile, independența și demnitatea, dar ne răpește și nouă celorlalți oamenii pe care îi cunoaștem și îi iubim”, a declarat Tedros Adhanom Ghebreyesus, directorul general al OMS. „Lumea dă greș cu oamenii cu demență și asta ne doare pe toți”, a mai spus el, citat de Al Jazeera.

Digi24.ro

Misterul unei crime a fost elucidat după 56 de ani. Cum s-a dat de gol autorul care nu a fost niciodată suspect în caz

Miniștrii Sănătății au convenit în 2015 asupra unui plan de acțiune global, incluzând diagnosticarea precoce și acordarea de îngrijiri, dar nu reușesc să atingă obiectivele până în 2025, a mai precizat șeful OMS.

“Demența este cu adevărat o problemă globală de sănătate publică și nu doar în țările cu venituri ridicate. De fapt, peste 60% dintre persoanele cu demență trăiesc în țări cu venituri mici și medii”, a spus Katrin Seeher, expert în departamentul de sănătate mintală al OMS.

Medicația, produsele de igienă și ajustările casnice pentru pacienții cu demență sunt mai accesibile în țările bogate decât în ​​țările cu venituri mai mici, se arată în raport.

Demența afectează memoria, orientarea, capacitatea de învățare, limbajul, judecata și capacitatea de a îndeplini sarcinile de zi cu zi.

Digisport.ro

Întrebarea care l-a făcut pe Bergodi să-și iasă din minți. Imagini fără precedent cu antrenorul italian

Seeher a menționat că demența poate afecta și persoanele cu vârsta sub 65 de ani, așa-numita demență cu debut precoce reprezentând aproximativ 10% din toate cazurile de demență.

Dar dezvoltarea demenței nu este inevitabilă și unii factori de risc pot fi reduși, prin controlul hipertensiunii, diabetului, dietei, depresiei și consumului de alcool și tutun, a spus OMS.

“Acestea sunt lucrurile pe care le putem face pentru a ne promova sănătatea creierului și pentru a reduce declinul cognitiv și riscul de demență. Acestea sunt lucruri care pot fi începute la o vârstă mai mică”, a spus expertul OMS Tarun Dua.

Durata somnului influențează riscul de demență

Durata somnului adulților mai în vârstă le-ar putea afecta sănătatea creierului, potrivit unui studiu publicat în revista JAMA Neurology.

Autorul studiului a scris că somnul întrerupt este frecvent întâlnit și este asociat cu schimbări ale funcției cognitive – capacitatea mentală de învățare, gândire, raționament, rezolvarea problemelor, luarea deciziilor, amintirea și acordarea atenției.

Modificările legate de vârstă ale somnului au fost, de asemenea, corelate cu semnele timpurii ale bolii Alzheimer, depresiei și bolilor cardiovasculare, astfel încât autorii au investigat posibile asociații între durata de somn auto-raportată, factorii demografici și de stil de viață, funcția cognitivă subiectivă și obiectivă și nivelurile participanților. de beta amiloid.

Participanții la studiu care au raportat o durată scurtă de somn – definită în studiu ca șase ore sau mai puțin – au avut niveluri ridicate de beta amiloid, ceea ce „crește foarte mult” riscul de demență, a declarat autorul principal al studiului, Joe Winer, cercetător postdoctoral la Universitatea Stanford din California, citat de CNN.

Rezultatele au fost comparate cu cele ale participanților care au raportat o durată normală a somnului, pe care autorii studiului au definit-o ca fiind șapte până la opt ore de somn pe noapte.

Adulții mai în vârstă cu somn inadecvat s-au descurcat, de asemenea, moderat până la semnificativ mai rău la testele utilizate în mod obișnuit pe adulții în vârstă pentru evaluarea abilităților cognitive, inclusiv orientarea, atenția, memoria, limbajul și abilitățile vizual-spațiale și identificarea demenței ușoare.

O durată prea lungă a somnului a fost, de asemenea, asociată cu o funcție executivă mai redusă a creierului, dar acei oameni nu au avut niveluri crescute de beta amiloid. Participanții care au raportat o durată lungă de somn (nouă sau mai multe ore) au obținut un scor mai slab la testul de substituție a simbolului cifrelor decât cei care au raportat o durată normală de somn.

De mai bine de un secol, acest test a evaluat abilitățile de învățare asociativă prin observarea abilității persoanelor testate de a potrivi corect simbolurile cu numerele în decurs de 90 până la 120 de secunde.

„Principala concluzie este că este important să avem un somn sănătos târziu în viață”, a spus Winer.

În plus, atât persoanele care dorm prea puțin, cât și persoanele care dorm prea mult au indice de masă corporală și simptome mai puternice și mai depresive. Descoperirile au sugerat că somnul prea scurt sau prea lung ar putea implica diferite procese care stau la baza bolii, a adăugat Winer.

Somn, depresie și sociodemografie

Studiul actual a analizat 4.417 participanți cu o vârstă medie de 71,3 ani, în mare parte albi și din Statele Unite, Canada, Australia și Japonia.

Ambele grupuri cu durată scurtă și lungă de somn au raportat mai multe simptome depresive decât grupul de somn normal. Consumul auto-raportat de cofeină nu a fost asociat cu durata somnului. Dar cu cât participanții au băut zilnic mai mulți băuturi alcoolice, cu atât au șanse mai mari să doarmă mai mult.

Au existat diferențe și între sexe, rase și etnii: a fi femeie și a avea mai mulți ani de educație au fost legate în mod semnificativ de a dormi mai mult în fiecare noapte. Și în comparație cu participanții albi care au raportat o durată medie de somn de șapte ore și nouă minute, a mai spus Winer, participanții negri sau afro-americani au raportat o durată medie de somn cu 37,9 minute mai puțin. Participanții asiatici au raportat cu 27,3 minute mai puțin decât participanții albi, iar participanții latino sau hispanici albi au raportat cu 15 minute mai puțin.

Aceste descoperiri sugerează că disparitățile de somn ar putea fi asociate cu disparități în alte aspecte ale vieții, cum ar fi sănătatea cardiovasculară și metabolică, factorii socioeconomici și „discriminarea rasială și rasismul perceput” corelate cu un somn mai mic în studiile anterioare, au scris autorii.