News

Nume grele ale politicii românești, date afară din Parlament! Cum au făcut istorie

26.10.2020 | 16:00
Nume grele ale politicii romanesti date afara din Parlament Cum au facut istorie
ADVERTISEMENT

Nume grele ale politicii românești sunt date afară din Parlament, conform listelor anunțate de partidele importante. A început însă o goană teribilă după un loc eligibil, ceea ce presupune demisii, dar și povești de dragoste scrise mai degrabă pe genunchi.

Concret, dați afară pe ușa social democrației sau a liberalismului, mai mulți obișnuiți ai scaunelor de la Senat sau Camera Deputaților caută acum de zor o schimbare de ideologie, dar mai ales o rămânere pe prima scenă a politicii românești.

ADVERTISEMENT

Sunt câțiva oameni care de-a lungul timpului se aflau în fruntea listelor. De exemplu, în 2016, Șerban Nicolae reprezenta un nume puternic în PSD. Decăderea și condamnarea „amicului” Liviu Dragnea l-au tras pe acesta pe linie moartă. Fostul secretar general și-a descoperit subit patima pentru ecologie și încearcă să rămână în prim plan cu ajutorul acestui partid.

Ce nume grele ale politicii românești au rămas pe afară

Șerban Nicolae a intrat în politică în 1990, la puțin timp după Revoluție. A fost un preferat de-al fostului președinte, Ion Iliescu, dar a prins primul mandat de senator, abia în 2004. Au urmat victoriile din 2012 și 2016, ani în care Șerban Nicolae a punctat serios la ieșiri în decor.

ADVERTISEMENT

Momentul care avea să-i definească întreaga carieră în politică a fost cel în care l-a aşteptat pe senatorul PSD Cătălin Voicu în faţa Penitenciarului Rahova. De atunci i s-a spus „șofer” și a intrat direct în folclorul urban. Ultimul mandat a fost unul presărat cu momente nu tocmai bune pentru Nicolae.

Sursa foto – ALEXANDRU DOBRE/ MEDIAFAX FOTO

Aceata a avut contre zdravene cu Mihai Goțiu, senator pe care nu a ezitat să-l numească „nespălat”. O nimica toată, dacă privim discuția pe care a avut-o cu Cossette Chichirău.

ADVERTISEMENT

Deputata USR se afla în timpul unui Live pe pagina sa de Facebook, moment în care s-a apropiat de senatorul PSD. „Hoții sunt în fruntea Parlamentului”, a mai apucat să spună Chichirău. Șerban Nicolae a replicat imediat și a numit-o „asistată social”.

Cum a jignit-o Șerban Nicolae pe Cossette Chichirău

A continuat pe aceeași notă. „Penală este mama care v-a făcut așa nesimțită”. De aici, discuția a degenerat. „Nu mai rânjiți fasolea aia inutilă la mine. Aveți mâncare de deputat între dinți. Mâncarea aia de deputat.

ADVERTISEMENT

Căutați un coleg alfabetizat și scrieți o plângere penală la adresa mea, cu ce am furat eu. Căutați un coleg care a terminat clasa a doua.

Dumneavoastră sunteți atât de proastă, e incredibil ce spuneți. Ia demonstrați-mi că eu sunt șofer? Poze? CV-ul e în poze? Eu am o poză în care dumneavoastră faceți sex anal. Acuma ce să facem?”, a continuat Șerban Nicolae.

Va candida din nou la parlamentare pe listele Partidului Ecologist, alături de fostul său coleg din PSD, Liviu Pleșoianu, dar și de Cătălin Rădulescu. Acesta din urmă este cunoscut în lumea politicii drept „Mitralieră”. De profesie medic, Rădulescu a făcut istorie când a spus că „prin termoscanare se accesează toate datele personale”.

De ce i se spune „deputatul mitralieră” lui Cătălin Rădulescu

Acesta și-a câștigat primul mandat de parlamentar în 1990 și, de atunci a fost votat mereu pe listele PSD, indiferent de inițialele pe care partidul le-a avut de-a lungul timpului.

Rădulescu a fost condamnat penal în 2016 pentru dare de mită. I se spune „deputatul mitralieră“ după declarația sa conform căreia ar fi păstrat acasă o mitralieră AKM de la Revoluţie, cu care a și amenințat demonstranții anticorupție.

Sursa foto – ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO

Potrivit propriilor declarații, Cătălin Rădulescu a participat la Revoluția din 1989 în Pitești, orașul său natal. În acest sens, a obținut un certificat de „luptător remarcat pentru fapte deosebite” în 1996. Ulterior, Rădulescu avea să susțină că a luptat în Timișoara, fapt contestat de Corneliu Vaida, primul purtător de cuvânt al Armatei și al revoluționarilor din decembrie 1989.

Născut pe 24 ianuarie 1980, Liviu Pleșoianu este absolvent al Colegiului Național „Spiru Haret”, în promoția 1998 și al Facultății de Filosofie și Jurnalism, unde a studiat între anii 1998 și 2002. Interesant este că preț de câteva luni, acesta a fost redactor-șef al publicației Casa NATO, editată de asociația omonimă, fondată de fostul premier Adrian Năstase.

Liviu Pleșoianu, candidatul tuturor alegerilor

La alegerile parlamentare din decembrie 2016, Liviu Pleșoianu a câștigat un mandat de deputat în circumscripția electorală nr. 42 București. A fost membru în Comisia pentru verificarea alegerilor din 2009 și în Comisia desființării Direcției Generale de Protecție și Anticorupție.

În iulie 2017, Liviu Pleșoianu și-a anunțat intenția de a candida la alegerile prezidențiale din 2019, indiferent de propunerea oficială a partidului. În urma validării Vioricăi Dăncilă în cadrul Comitetul Executiv al PSD drept candidat al partidului la alegerile prezidențiale din 2019, Liviu Pleșoianu a anunțat că va candida independent la președinția României. Acesta nu a reușit să strângă numărul necesar de semnături pentru a candida. A susținut însă că în ultimele ore i-au venit liste de semnături trase la xerox din partea unor oameni care ar fi vrut să-l compromită.

Sursa foto – facebook

În iunie 2019, Liviu Pleșoianu și-a depus candidatura pentru funcția de președinte al Partidului Social Democrat, declarând că luptă „pentru o Românie vie și nesufocată de ipocrizie”. În final, acesta s-a clasat pe locul doi în cursa pentru șefia Partidului Social Democrat.

Eugen Nicolicea a intrat prima oară în Parlament în 1992, la doi ani de la debutul său în politică. A fost membru în absolut toate legislaturile din acel moment până în prezent. În 2007, Eugen Nicolicea a obținut susținerea Parlamentului pentru modificarea Codului penal în sensul pedepsirii cu închisoare de până la șapte ani pentru oricine a publicat imagini și transcrieri de conversații fără permisiunea celor implicați.

Eugen Nicolicea, pus pe liber de PSD

În ianuarie 2008, Nicolicea a propus pedeapsa cu închisoare de la unu la cinci ani pentru „comunicarea sau răspândirea prin orice mijloace de știri, date sau informații false ori de documente falsificate, dacă fapta este de natură să aducă atingere siguranței statului sau relațiilor internaționale ale României”.

Monica Macovei abrogase o astfel de infracțiune cu câțiva ani înainte, însă, potrivit lui Nicolicea, acest lucru a fost pentru ca ea să dezinformeze organismele internaționale cu privire la situația reală din România.

Sursa foto – ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO

În anii 90, Nicolicea a fost unul dintre cei mai înverşunaţi susţinători ai expulzării regelui Mihai I. Acesta nu s-a oprit aici și a solicitat ca monarhul să fie declarat „persona non grata”.

În aprilie 2019, Eugen Nicolicea a fost propus ministru al Justiției în locul lui Tudorel Toader. A fost momentul în care toate partidele de opoziție au luat foc. Ludovic Orban a calificat propunerea „inoportună”, în timp ce liderii Alianței USR–PLUS au cerut președintelui Klaus Iohannis să nu accepte nominalizarea lui Nicolicea, invocând că acesta este „unul dintre autorii asaltului PSD împotriva Justiției” și „un impostor fără pregătire juridică temeinică”.

Varujan Vosganian, fără viitor în Parlament

Varujan Vosganian este președintele Uniunii Armenilor din România de la reînființarea acesteia în 1990 și prim-vicepreședinte al Uniunii Scriitorilor din România din 2005. A intrat în politică imediat după Revoluție. A mai absentat din Parlament într-un mandat, cel din 2000-2004.

Este considerat un politician care schimbă repede corabia. Astfel, acesta a activat de-a lungul timpului în PAR, CDR, PNL, sau ALDE. De asemenea, Vosganian a fost de două ori ministru al Economiei în guvernul Tăriceanu şi mai apoi în guvernul Ponta.

Sursa foto – ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO

A făcut furori și el cu o declarație care a stârnit râsete. Acesta a susținut că grădinile, coteţele şi atelierele din curte produc PIB, nu şi impozite. „Fiecare ou mâncat de la găină din curte ‘văduveşte’ bugetul de cincizeci de bani”, a zis Vosganian.

Ecaterina Andronescu a fost de trei ori senator și de trei ori deputat. Aceasta a ocupat şi funcţia de ministru al Educaţiei de patru ori. Prima oară a făcut-o în perioada guvernului Adrian Năstase, atunci când a adoptat mai multe măsuri controversate pentru reformarea învăţământului.

Ecaterina Andronescu, uitată de social democrați

A făcut mai multe gafe și a comis câteva erori gramaticale, erori care au propulsat-o direct în folclorul urban. Culmea, tot o gafă a pus-o pe liber și de la Educație. Aceasta a declarat că ea a învăţat de acasă să nu se urce într-o maşină cu un străin, totul având loc la doar câteva zile de la crimele din Caracal.

Sursa foto – ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO

„Orice evaluare evaluează subiectele pe care examenul le presupune în evaluarea respectivă”, a mai spus Ecaterina Andronescu despre ultimul Bacalaureat pe care l-a păstorit.

Nicolae Bacalbașa și-a făcut un adevărat nume pe vremea când era purtător de cuvânt al unui spital din Galați. Răspunsurile sale făceau deliciul presei, dar și al publicului și încet, dar sigur, acesta a avansat în carieră. A ajuns deputat în 2016 și a continuat show-ul.

Bacalbașa, Bădălău și Iordache, repoziționare în carieră

În 2017, acesta lansa un atac grobian la adresa Ralucăi Turcan, căreia îi spunea că va face fractură „dacă mai dă cu labele”. Mai mult de atât, afirmaţia acestuia a fost urmată de gesturi obscene.

Niculae Bădălău, omul care înjura de zor diaspora în timpul unei petreceri cu lăutari și Florin Iordache, locotenentul lui Dragnea în lupta împotriva justiţiei, poreclit „altă întrebare” ies și ei din Parlament. Se duc însă pe alte posturi, acolo unde vor câștiga câteva mii de euro.

ADVERTISEMENT
Tags: