Numele liderilor PSD Sorin Grindeanu și Claudiu Manda, de neatins? Cerere controversată trimisă la OSIM. Un avocat avertizează: „Se poate ajunge și la procesele de defăimare”

Un demers făcut de liderii PSD Sorin Grindeanu și Claudiu Manda riscă să nască o nouă controversă în spațiul public. Cei doi social-democrați au depus la OSIM cereri pentru înregistrarea numelor lor ca mărci verbale, o mișcare care este extrem de rar întâlnită în politica românească și care ridică inevitabil întrebări despre adevărata miză a unei astfel de solicitări.

Sorin Grindeanu și Claudia Manda speră să devină branduri naționale. Ce se ascunde în spatele solicitării depuse la OSIM

Documentele au fost depuse pe 28 aprilie, iar în acest moment se află în analiză la Oficiul Român de Investiții și Mărci. Potrivit informațiilor publice, cererile vizează câte șase clase de produse și servicii și nu includ logo-uri sau elemente grafice. Practic, vorbim despre protejarea exclusivă a numelor Sorin Grindeanu și Claudiu Manda ca mărci verbale.

Mișcarea este una neobișnuită chiar și pentru scena politică românească, unde partidele și liderii lor au încercat de-a lungul timpului și își securizeze sloganurile electorale, siglele sau denumirile de campanie, însă mai rar numele proprii în sine. Tocmai această particularitate atrage atenția specialiștilor în drept.

Manda spune că a făcut cererea pentru comunicarea politică și campaniile electorale

Ce urmăresc, de fapt, liderii PSD? Oficial, explicația oferită de soțul primăriței Lia Olguța Vasilescu, în prezent europarlamentar, Claudiu Manda, este una simplă. Politicianul a precizat că înregistrarea numelui său la OSIM reprezintă „o procedură administrativă obișnuită, folosită inclusiv pentru comunicare politică și campanii electorale”. 

Digi24.ro

EXCLUSIV Ciprian Ciucu: „E mica mea plăcere să spun că PSD a adus țara în situația asta. Partidul va fi din ce în ce mai irelevant”

Totuși, simpla formulare a cererilor și tipul serviciilor pentru care se solicită protecția lasă loc multor interpretări. Mărcile ar urma să acopere domenii extrem de diverse: produse de papetărie și imprimerie, articole vestimentare, servicii media, publicitate, marketing, organizare de evenimente, sondaje de opinie, consultanță și finanțare politică, redactare de discursuri, servicii juridice sau campanii electorale.

Digisport.ro

Momentul de la deschiderea Cupei Mondiale care a produs stupoare: ”Nu știu ce am privit. Pare un film horror”

Avocatul Artin Sarchizian pune punctul pe ”i”: „Se poate ajunge și la procesele de defăimare”

În exclusivitate pentru FANATIK, avocatul Artin Sarchizian explică de ce un astfel de pas merge dincolo de simpla protejare a imaginii publice și poate deschide inclusiv discuția despre eventuale procese de defăimare, deschis pentru simplul fapt că se aduce atinge brandurilor Grindeanu sau Manda, chiar dacă ar putea fi vorba despre niște păreri care să nu fie neapărat jignitoare exprimate în spațiul public.

„Sigur că se poate ajunge și la procesele de defăimare, în măsura în care este o marjă protejată sau asimilată; în primul rând se poate interzice reproducerea, folosirea, iar în situația în care, știu eu, sunt acțiuni ce pot aduce atingere acelei mărci, poate fi vorba de o idee, poate fi vorba de un produs, direct sau indirect sigur că se pot cere și despăgubiri”, a declarat avocatul pentru FANATIK.

Nu orice nume poate deveni brand. Care sunt condițiile

Practic, odată ce un nume devine marcă înregistrată, titularul dobândește anumite drepturi exclusive asupra utilizării acelui nume în domeniile pentru care a cerut protecție. Asta nu înseamnă că numele dispare din spațiul public sau că presa nu îl mai poate folosi, însă poate complica anumite situații în care numele este asociat unor produse, campanii sau contexte considerate prejudiciabile. Iar contextele considerate prejudiciabile pot fi interpretate în fel și chip, chiar dacă libertatea de exprimare e garantată în privința presei.

Referitor la înregistrarea unui nume în sine, avocatul explică însă că există limite foarte clare și că nu orice nume poate primi automat protecție juridică extinsă. „Dacă discutăm despre un nume propriu, Ion, de exemplu, nu cred că poate fi înregistrat, în schimb, dacă e vorba despre un nume ce devine particular, adică iese din sfera comună, acolo această sintagmă poate fi susceptibilă de protecție. Trebuie să aibă un element de originalitate și să nu fie vorba despre un produs comun, un nume propriu comun. În general, tot ce e protejat e protejat sub toate aspectele, nu doar sub aspectul nereproducerii, ci și dacă se aduce atingere imaginii”, a explicat Artin Sarchizian, pentru FANATIK.

Demersul liderilor PSD, curios chiar și pentru specialiștii în drept

De altfel, tocmai aici apare și una dintre cele mai sensibile discuții. În momentul în care vorbim despre lideri politici aflați permanent în dezbaterea publică, orice tentativă de extindere a controlului asupra propriului nume poate fi privită cu suspiciune, mai ales într-o perioadă în care comunicarea politică se mută masiv în online, iar numele politicienilor ajung să fie folosite în meme-uri, materiale satirice, videoclipuri sau produse neoficiale distribuite pe internet.

Teoretic, o marcă înregistrată poate deveni un instrument juridic folosit împotriva celor care utilizează respectiva denumire într-un context care poate aduce prejudicii. Asta nu înseamnă automat că orice critică poate fi sancționată, însă poate crea o zonă gri suficient de sensibilă încât să descurajeze anumite utilizări.

Chiar și avocatul cu experiență vastă consultat de FANATIK admite că vorbim despre o situație rară, fără prea multe precedente clare în România. „E o chestiune care nu știu dacă are un precedent, sincer. Ca idee, dacă putem discuta despre un nume care deja se particularizează și conduce la ideea că o persoană poartă acel nume, s-ar putea să fie susceptibil de o protecție din perspectiva asta”, spune Artin Sarchizian.

Românii pe care îi cheamă la fel ca pe liderii PSD pot sta liniștiți, susține avocatul. Își pot folosi numele în continuare

În același timp, specialistul subliniază că există totuși limite juridice importante și că nu se poate ajunge la monopolizarea completă a unui nume în spațiul public. „Din punctul meu de vedere nu putem discuta despre această posibilitate, ar fi mult prea mult să discutăm despre așa ceva. Cred că mai curând s-ar referi la reproducerea într-un context social ce ar recunoaște persoana respectivă precum o dezbatere publică contemporană, nu peste o sută de ani. Dar ca să spui că numele respectiv nu mai poate fi reprodus, știu eu, să fie atribuit unei alte persoane care se naște eu personal nu cred că s-ar putea oferi o astfel de protecție juridică”, a mai declarat avocatul pentru FANATIK.

Dincolo de controversa politică, procedura în sine este una cât se poate de clară. Conform regulilor OSIM, mărcile verbale definesc denumiri sau sloganuri scrise cu caractere standard. După depunerea cererii și plata taxelor, documentele sunt publicate, iar timp de două luni pot fi formulate observații sau opoziții. Ulterior, OSIM analizează pe fond solicitarea și decide dacă admite sau respinge înregistrarea. Dacă sunt aprobate, mărcile sunt protejate timp de 10 ani pe teritoriul României și pot fi reînnoite nelimitat.