ADVERTISEMENT
Sport

O analiză la rece a situaţiei din Ucraina. Dan Dungaciu: „Rusia nu este Godzilla! A rămas doar o putere regională!”

Autor: Andrei Dicu | 07.05.2021 | 20:00
O analiză la rece a situaţiei din Ucraina. Dan Dungaciu: „Rusia nu este Godzilla! A rămas doar o putere regională!”
Epilogul invaziei din Ucraina. Profesorul Dan Dungaciu:„ Rusia nu este Godzilla! A rămas doar o putere regională!” (sursa hepta.ro)

Spectrul invaziei rusești în Ucraina pare să fi trecut. Rămâne o suită de întrebări, majoritatea având ca miză poziția României în angrenajul geopolitic și mai ales relația cu Rusia. Cu siguranță, „cărțile” se joacă pe axa Moscova – Kiev, dar și în direcția Moscova – Washington. Profesorul Dan Dungaciu nu a crezut, din start, într-o posibilă „invazie” în Ucraina. Mai mult, acesta consideră că „Rusia a devenit o putere regională, e drept cu implicații globale. Ideea că Rusia nu se teme de nimeni este obsesia noastră.”

ADVERTISEMENT

Pentru noi, chestiunile cele mai importante sunt în ce măsură România poate fi afectată de contexul politic internațional. Practic, în general vorbind, s-a instaurat o stare de teamă față de Federația Rusă, indusă de anumite reacții agresive ale vecinilor de la Răsărit. Mai mult, există voci care aduc în discuție posibilitatea unui conflict de amploare între Rusia și NATO. „Nu contează dacă există cineva care și-ar dori, cu adevărat, și subliniez, cu adevărat, o confruntare cu Federația Rusă. S-a împământenit, însă, o anumită exagerare, care „joacă” în favoarea Rusiei, și acest lucru nu este nici normal și nici corect”, a declarat Dan Dungaciu, ÎN EXCLUSIVITATE pentru FANATIK. Cu toate acestea, Marele urs răsăritean” continuă să amenințe, mai mult sau mai puțin voalat… 

„Dacă privim doar cifrele, observăm că, anul trecut, SUA au avut un buget de apărare de 778 de miliarde de dolari, cu creștere de 4,4% față de 2019, ceea ce înseamnă 39% din cheltuielile mondiale de apărare. În schimb, în anul 2020, Rusia a cheltuit pentru apărare 61,7 miliarde de dolari. Ideea legată de faptul că Rusia este o forță atât de mare ține de obsesia noastră. Această obsesie devine favorabilă Rusiei, pe care o transformăm într-o Godzilla globală, ceea ce nu este cazul”, a argumentat specialistul în geopolitică.

Profesorul Dan Dungaciu: „Cele două Godzille ale lumii sunt SUA și China!”

Dan Dungaciu a continuat, pe aceeași idee: „Cele două „Godzille” din lume rămân America și China. Sunt precum doi boxeri de categorie super-grea, care, eventual, pot juca și cu centurile pe masă, iar Rusia este un jucător de categorie mijlocie, dar foarte abil. Însă, repet, Rusia este o putere regională, e drept, cu incidență globală. Trebuie s-o privim corect, pentru că Rusia nu mai reprezintă forța de pe vremea lui Leonid Brejnev”.

ADVERTISEMENT

„Noi creăm din Rusia un „ceva” mai mare decât este și exagerăm nepermis. Încă mai citim lumea în grila Războiului Rece, potrivit căreia situația la nivel global poate fi înțeleasă din bătălia SUA versus Rusia. Lucrurile stau diferit, deoarece, pentru SUA, Rusia nu este un competitor egal, spre deosebire de China, care rămâne, de fapt, marea provocare”, a continuat Dan Dungaciu.

Relații diplomatice româno – ruse, înghețate

Pornind de la aplanarea conflictului de la granița ruso – ucrainiană pe calea dialogului, am dorit să aflăm care este stadiul în care se află relațiile diplomatice dintre România și Rusia. „Vorbim despre o relație înghețată. Din punct de vedere diplomatic, acest fenomen nu este normal. Polonezii au relații cu Rusia, indiferent de tensiunile lor bilaterale la nivel de secretari de stat. Polonezii își trimit reprezentanții la conferințele care au loc pe teritoriul Federației Ruse, în timp ce rușii sunt prezenți, de fiecare dată, la conferințele organizate în Polonia. La noi, canalele de comunicare sunt oprite”, a precizat interlocutorul nostru.

Dan Dungaciu a subliniat: „Din păcate, situația din România, în raport cu „problema rusă”, a devenit o chestiune de politică internă, nu externă. Nimeni nu-și permite să deschidă un canal de comunicare cu Federația Rusă, pentru că, la nivel de politică externă am fi sancționați”.

ADVERTISEMENT

„Spre deosebire de ucrainieni, românii nu au privit Estul ca pe o alternativă”

De curând, profesorul Dungaciu remarca faptul că opoziția din Ucraina, față de politica dusă de președintele Zelenski, este condusă de societatea civilă. În speță, vorbim despre ONG-uri, despre instituțiile de cercetare și despre presa cu o poziție radical anti-rusă. Pentru a înțelege lecția ucrainiană, l-am rugat pe Dan Dungaciu să caracterizeze posibila opoziție a societății civile și implicit a ONG-urilor, în eșicherul politic românesc.

„În Ucraina, atunci când, teoretic, se putea pune problema aderării la NATO, inclusiv la Summitul din 2008, desfășurat la București, opinia publică din această țară era divizată. Din acest punct de vedere, ucrainienii nu au avut niciodată majoritatea covârșitoare pe care au avut-o românii, în privința aderării la NATO”, a explicat acesta.

ADVERTISEMENT

Specialistul în geopolitică a continuat pe această temă: „În țara noastră, din punct de vedere sociologic, aderarea la NATO avea scoruri aproape nefirești, de 90 sau 95%. Noi am avut obsesia de a fi parte a Vestului, generic vorbind, și aveam o problemă obsesivă cu Federația Rusă, de care voiam să fim protejați. Spre deosebire de ce se întâmplă în alte țări, populația României nu a privit niciodată Estul, ca alternativă. În schimb, în Ucraina și în Republica Moldova, Estul este văzut ca alternativă de jumătate din populație”.

„În anul 2008, când Ucraina era în plină euforie „orange”, președintele Iuscenko a fost ales cu puțin peste 51% din voturi. Asta spune multe… Politicile Ucrainei și Republicii Moldova au fost duse după proverbul „vițelul deștept suge de la două vaci”. Acum, însă, consensul pro-NATO și pro-UE poate fi observat în Ucraina, pentru că din respectivul electorat nu fac parte Crimeea și Dombasul, în condițiile în care din această țară au plecat peste 2 milioane de cetățeni cu origini ruse. Paradoxul ucrainian stă în faptul că țara a devenit pro-NATO și pro-UE doar din cauza extragerii din electorat a adeziunilor pro-ruse. Aceasta este diferența dintre România și Ucraina”, a argumentat geopoliticianul.

ADVERTISEMENT
Președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski (sursa hepta.ro)
Președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski (sursa hepta.ro)

Președintele Vladimir Zelenski, votat ca să împace capra și varza

Se pare că societatea civilă din Ucraina s-a radicalizat, după ce fostul președinte Petro Poroșenko nu s-a mai aflat la putere. La alegeri, Vladimir Zelenski a obținut 75% din voturi, în timp ce rivalul său, fostul președinte Petro Poroșenko, a întrunit doar 25% din sufragii. „Iată, așadar, că radicalismul anti-rus și pro-NATO este de numai 25%. Domnul Zelenski n-a fost votat ca să se lupte cu Rusia, ci pentru a se împăca!”, a subliniat intervievatul nostru.

Diferențele dintre România și vecinele sale din est rămân esențiale. Profesorul Dungaciu a explicat: „În principiu, nu se poate compara situația din UE și din România cu starea de fapt din țările aflate în afara UE și a NATO. Pe de o parte, situația din UE și în special din NATO este una în care, spre deosebire de anii ’90, securitatea este de la sine înțeleasă. Problemele noastre țin de faptul că luăm securitatea de-a gata, ni se pare că este câștigată pentru totdeauna și nu mai avem obsesia parteneriatului strategic cu SUA, pe care o aveam în 2010”.

Partenerul nostru de discuție susține că fenomenul la care tocmai a făcut referire se observă foarte bine și prin barometrul de securitate, recent dat publicității de Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale și Centrul de Cercetări Sociologice LARICS.

ADVERTISEMENT

„Suntem angajați în parteneriatul strategic cu America, dar, probabil, securitatea nu ni se mai pare o chestiune presantă, ci este de la sine înțeleasă. În Ucraina sau în Republica Moldova, aceste probleme nu sunt de la sine înțelese, deoarece nu sunt rezolvate. Planul de securitate este o problemă majoră pentru Ucraina sau pentru Republica Moldova, aceste state neavând securitate, în realitate. Fără a avea un garant al securității, oricând se poate întâmpla orice. Așadar, comparația prin prisma securității între România și Ucraina, Moldova, Georgia, etc, este – dintr-un anumit punct de vedere – un abuz. De aceea, trilateralele de securitate cu state care nu fac parte din UE și din NATO sunt aproape imposibile”, a detaliat Dan Dungaciu.

„Polonia, România și Turcia garantează independența Ucrainei? O prostie!”

În spațiul public s-a discutat intens despre o întâlnire între România, Turcia și Polonia, referitoare la situația din Ucraina. Nu am aflat, totuși, dacă, înainte de retragerea trupelor ruse, reprezentanții celor trei țări prezente la reuniune au ajuns la o concluzie și, mai ales, dacă în privința configurației strategice a Mării Negre, România își poate aduce aportul, din punct de vedere politic.

„Relația trilaterală Polonia – Turcia – România a fost o semnalare importantă a faptului că Marea Neagră are o importanță deosebită la nivelul celor trei state. Nu rebuie nici să exagerăm, dar nici să minimalizăm acest aspect, dar faptul că în presă s-a scris că „Polonia, România și Turcia garantează independența Ucrainei” este o greșeală. Și o prostie! Evident că în documentul final al reuniunii trilaterale nu apare ideea de „a garanta”, pentru că nimeni nu poate să garanteze integritatea teritorială a Ucrainei. În document de vorbește despre „susținere””, a precizat, cu fermitate, expertul în politică externă.

În luna iunie, președinții Vladimir Putin și Joe Biden vor sta la aceeași masă (sursa hepta.ro)
În luna iunie, președinții Vladimir Putin și Joe Biden vor sta la aceeași masă (sursa hepta.ro)

Așteptări mari de la întâlnirea dintre Joe Biden și Vladimir Putin

În final, am fost curioși să aflăm dacă, pe plan mondial, la nivel diplomatic, se poate vorbi din nou despre un „Război Rece”, așa cum mass-media a afirmat în mai multe rânduri. Răspunsul a venit, hotărât: „Este mult spus. În timpul Războiului Rece nu a existat niciun război între URSS și SUA. Au existat confruntări între intermediari. În schimb, au existat dialoguri diplomatice între aceste două mari puteri”.

De altfel, chiar în 2021 se împlinesc 35 de ani de la întâlnirea dintre președinții Ronald Reagan și Mihail Gorbaciov, la Summitul de la Reykjavik. „Imediat după încheierea discuțiilor, cei doi au declarat: „Am privit dincolo de orizont!”. A fost un semnal foarte important pentru un pic de resetare, pe care, ulterior, noi am simțit-o. Întâlnirea s-a petrecut în timpul Războiului Rece, într-o perioadă în care Reagan spunea despre URSS că „este imperiul răului”. Acum, foarte probabil, în luna iunie va fi programată o întâlnire între președinții Putin și Biden”, a încheiat profesorul Dungaciu.

 

CITEȘTE mai multe articole interesante din categoriile NEWS, SPORT sau LIFE
ADVERTISEMENT
A apărut revista SuperEuro
  • SuperEuro, cea mai tare revistă glossy dedicată Euro 2020
  • SUPEREURO: 164 de pagini premium, la doar 10 lei!