O copilă de 11 ani oferă o lecţie de viaţă din sărăcie şi nevoi. La ea, tableta promisă de guvernanţi n-a ajuns, dar reuşeşte să fie cea mai bună. Reportaj FANATIK

Roxana Gagiu   
în Special Fanatik
25/09/2020, 13:26
O copilă de 11 ani oferă o lecţie de viaţă din sărăcie şi nevoi. La ea, tableta promisă de guvernanţi n-a ajuns, dar reuşeşte să fie cea mai bună. Reportaj FANATIK
Bianca este în clasa a IV-a şi până acum a fost premiantă. Sora ei a intrat anul acesta la liceu. Părinţii lor muncesc de dimineaţa până seara să le asigure strictul necesar, dar lipsurile sunt mari. Fetita cea mică nu a primit tabletă de la şcoală şi atunci când trebuie să înveţe online, mama ei îi lasă telefonul acasă.

Zeci de mii de copiii nevoiași au început noul an şcolar fără tabletele promise cu surle și trâmbițe de guvernanți încă din primăvară. Responsabilii au avut la dispoziție câteva luni să le cumpere, dar procedura a fost greoaie.

Printre copiii care încă aşteaptă tableta promisă se numără şi Bianca, o fetiţă de 11 ani dintr-un sat din Ialomiţa. Este elevă în clasa a IV-a, învaţă bine şi nu se plânge niciodată că nu are. Locuieşte împreună cu sora mai mare, părinţii şi bunicul într-o casă veche şi dărăpănată din Gimbaşani.

Când trebuie să înveţe online, mama îi cedează telefonul pentru a se putea conecta cu şcoala. Profesorii o laudă că este conştiincioasă şi frumos educată.

Se mulţumesc cu ce au: “Nu murim de foame. Pentru noi este suficient cât avem”

Se spune că oamenii buni sunt cei încercaţi. Pentru unii vacanţele sunt doar în poveştile celorlalţi. Un tort, un cadou primit în ziua de naştere, hainele fine şi de bună calitate, telefoanele de ultima generaţie sunt lucruri la care un copil sărac nici nu îndrăzneşte să viseze. Cum poate să spere la aşa ceva când pentru părinţii lui există doar grija zilei de mâine şi oboseala din oase după fiecare zi de muncă grea.

Părinţii Biancăi muncesc cât este ziua de lungă pentru a avea strictul necesar. Tatăl lucrează într-o fabrică de ciment pe salariul minim pe economie, iar mama lucrează ca zilier în sat din martie până toamna târziu când cade bruma. Sora ei este elevă în primul an la liceu şi zilnic face naveta în Slobozia. Alături de ei mai este şi bunicul greu încercat de viaţă. A crescut 4 copii, şi-a pierdut soţia după mulţi ani de boală şi acum îşi trăieşte bătrâneţea într-o casă care stă să cadă peste ei.

Familia Cârjan se chinuie să le ofere copiilor strictul necesar

Dacă îi întrebi cum se descurcă, ei spun că sunt „binişor”. Nu se plâng niciodată şi nu cer mai mult. Ştiu că fac tot ce le stă în puteri să nu ducă lipsă de mâncare şi strictul necesar.

Traiesc toti intr-o casă veche care stă să cadă
Şcoala înseamnă pentru ei singura şansă spre un viitor mai bun

„Nu murim de foame. Pentru noi este suficient cât avem. Ne descurcăm cum se poate. Ce să facem? Să dăm în cap?”, spune mama Biancăi.

Cinci suflete trăiesc într-o sărăcie lucie
Mama, tata, cele doua fete şi bunicul în vârstă de 66 de ani stau într-o casă aflată în stare avansată de degradare

Cu toate că au multe lipsuri şi nu le este uşor, şcoala înseamnă pentru ei singura şansă spre un viitor mai bun. Bianca este în clasa a IV-a şi în fiecare an a fost premiantă.

“Este un copil liniştit, învaţă bine, îi place să înveţe. Azi a luat FB la testul de la comunicare în limba română. Singurul FB perfect din clasă. Este un copil bun, o fetiţă frumuşică, delicată, cu bun simţ, educată. Familia asta o ştiu din ‘77 când am fost repartizată la Gimbăşani. Au avut probleme în familie. Bunica fetiţei a fost foarte bolnavă cu rinichii şi toată viaţa a trebuit să stea prin spitale până a murit. Toate sursele lor de venit s-au dus pe spitale. Se descurcă şi ei din ce pot. Muncesc ca să le ofere copiilor strictul necesar. Copiii văd la ceilalţi că au şi e greu. Te simţi umilit, inferior, înjosit când nu ai. Am discutat cu copiii pe unde au fost în vacanţă. Ea a fost singura care a spus că ‘ne-a promis tati că o să mergem la nişte rude la munte, dar asta într-un weekend când se va putea’… Acel weekend nu a mai venit categoric”, spune Lucia Dumitrescu, învăţătoarea copilei.

Familia Cârjan se chinuie să le ofere copiilor strictul necesar
Părinţii Biancăi muncesc cât este ziua de lungă pentru a avea strictul necesar

Telefonul mamei, singura soluţie pentru şcoala online

În Şcoala din Gimbaşani, din fericire, se învaţă după scenariul verde. Mai greu o să fie pentru copii dacă vor apărea cazuri de COVID în şcoală sau în sat, iar cursurile se vor mută în mediul online. De acasă învaţă şi în perioada alegerilor. Comitetul Național pentru Situații de Urgență a decis ca în perioada 25-29 septembrie elevii să înveţe online. Măsura este luată în contextul organizării alegerilor locale de duminică. În această situaţie, elevii care nu au acasă o tabletă trebuie să se descurce cum pot.

 „Zilele acestea trebuie să las telefonul acasă la copil. I-am zis că dacă sună cineva să-i spună că sunt la muncă şi după ora 18.00 mă găseşte acasă. Nu mi-e ruşine că nu am.  Ăştia suntem. De la şcoală încă nu s-au dat. Cu cine să ne certăm, n-avem cu cine. Am zis că până la urmă o să facem o rată să luăm o tabletă sau un laptop”, a mărturisit mama Biancăi.

Din faţa calculatorului au început anul şcolar în jur de 100.000 de elevi. Ministrul Educației, Monica Anisie, spunea că din ei 87,7% au tablete şi laptori. Cei care au primit gratuit astfel de dispozitive şi-au luat angajamentul că vor avea mare grijă de ele, în caz contrat părinţii sunt buni de plată.

Închide ×