Ion Iliescu, fost președinte al României în perioadele mai 1990-noiembrie 1996 și decembrie 2000-decembrie 2004, a devenit inculpat în dosarul Mineriadei. Pe 15 ianuarie 2025, procurorii s-au dus la domiciliul din București al lui Iliescu, dar acesta a refuzat să facă declarații, la recomandarea avocatului său, Adrian Georgescu.
Procurorii l-au informat pe Ion Iliescu că este inculpat în dosar pentru infracţiuni contra umanităţii. Petre Roman, premier al României în acea perioadă, s-a dus la Parchetul General pentru declarații și a afirmat că nu există nici cea mai mică dovadă ca ar fi fost implicat în aducerea minerilor în Bucureşti în 13 – 15 iunie 1990 .
Alături de Ion Iliescu și Petre Roman, mai sunt urmăriţi penal în acelaşi dosar Gelu Voican Voiculescu, Virgil Măgureanu (fostul director al Serviciului Român de Informații), Adrian Sârbu, Miron Cozma (liderul minerilor din Valea Jiului) şi generalii Vasile Dobrinoiu şi Petre Peter.
Numele lui Ion Iliescu apare ca pârât într-un alt dosar, înregistrat pe 11 august 2023 la Judecătoria Sectorului 5, conform datelor consultate de FANATIK pe portalul instanțelor de judecată. Obiectul dosarului este “pretenții”, iar reclamant figurează o femeie, A.A.M. Ea a solicitat instanței să îl oblige pe Ion Iliescu la plata sumei de 5 miliarde de euro.
În motivare, reclamanta a arătat că pârâtul Ion Iliescu se face vinovat de uzurparea funcţiei şi de încetarea acţiunilor împotriva ordinii constituţionale. În drept, cererea nu a fost motivată. La data de 04.10.2023, instanţa a verificat, în temeiul articolului 200 alin. (1) Cod procedură civilă, dacă cererea reclamantei îndeplineşte condiţiile prevăzute de art. 194-197 C.proc.civ.
Cu această ocazie, instanţa a dispus emiterea unei adrese către reclamantă, cu menţiunea de a complini lipsurile cererii în termen de 10 zile de la primirea adresei, sub sancţiunea anulării cererii. Astfel, instanţa i-a pus în vedere reclamantei să depună la dosar un exemplar al cererii de chemare în judecată şi înscrisurile doveditoare.
De asemenea, i-a solicitat să precizeze cererea de chemare în judecată cu privire la arătarea motivelor de fapt şi de drept pe care se întemeiază cererea, precum şi arătarea dovezilor pe care se întemeiază fiecare capăt de cerere și să achite taxa judiciară de timbru în cuantum de 247.168.605 lei.
Valoarea taxei de timbru (de aproximativ 50 de milioane euro) reprezintă aproape 1% din suma de 5 miliarde de euro solicitată lui Ion Iliescu. Reclamanta a avut drept de a formula cerere de reexaminare împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, în termen de 3 zile de la data comunicării taxei datorate, sub sancţiunea decăderii.
Instanța a adăugat că reclamanta are posibilitatea de a formula, în condiţiile legii, cerere de ajutor public judiciar, în termen de 5 zile de la primirea comunicării, sub sancţiunea decăderii din dreptul de acordare a facilităţilor sus arătate. S-a menționat că reclamanta a primit adresa instanţei, potrivit procesului-verbal de înmânare a adresei de la dosar.
Analizând cererea de chemare în judecată prin prisma prevederilor articolelor 194-197 Cod procedură civilă, instanţa a reţinut faptul că reclamanta nu a înlăturat în totalitate neregularităţile cererii de chemare în judecată în termenul legal indicat, adresa prin care i-au fost transmise obligaţiile puse în vedere fiindu-i comunicată la data de 13.10.2023, se arată în dosarul consultat de FANATIK.
Reclamanta nu a depus la la dosar cele dispuse în sarcina sa de instanţă, motiv pentru care, în temeiul dispoziţiilor art. 200 alin. (4) C.proc.civ., instanța a menționat că va anula cererea de chemare în judecată, cu drept de cerere de reexaminare în termen de 15 zile de la comunicare. Această decizie a fost luată de Judecătoria Sectorului 5 pe 6 martie 2024.