Conform euronews.ro, din cauza încălzirii globale, toți ghețarii din lume se topesc mai repede decât ar fi fost normal. Astfel, schimbările climatice au afectat și Ghețarul de la Scărișoara (județul Alba), format cu mai bine de 10.000 de ani în urmă.
Încă din 1923 este studiat acest ghețar de oamenii de știință. Fondatorul biospeologiei, Emil Racoviță, este cel care a studiat primele microorganisme vii din depozitele de gheață.
În prezent, cercetătorul Aurel Perșoiu (Institutul de Speologie Emil Racoviță din Cluj-Napoca) a subliniat că nu peste multă vreme am putea rămâne fără ghețari.
Discuția despre Ghețarul de la Scărișoara este și mai importantă în contextul în care, în urmă cu patru zile, prăbușirea unui ghețar din Italia a provocat șapte decese. Amintim că după ce o parte a ghețarului Marmolada (n.r. – Munţii Dolomiţi, nordul Italiei) s-a desprins, s-a produs o avalanșă.
”S-a întâmplat pentru că gheața aceea se topește. Legat de când se mai poate întâmpla, răspunsul este în orice clipă, acum sau peste cinci minute, sau cinci ani.
Ceea ce este important de reținut este faptul că se întâmplă și se poate întâmpla mai frecvent decât în urmă cu cinci, 10, 20 de ani, deoarece creșterile de temperatură din ultimii cinci, 10, 15 ani au dus la topirea accentuată a gheții și creșterea instabilității a acesteia.
Aceste catastrofe se pot întâmpla și se vor întâmpla mai frecvent în anii următori”, a explicat Aurel Perșoiu. Astfel s-a ajuns la întrebarea referitoarea la perioada în care românii mai pot admira cel mai vechi și cel mai voluminos ghețar subteran din lume.
”Se topește accelerat în ultimii ani. Avem date preliminare, care sugerează că ar putea să aibă către 13.000 de ani și arată că, cel puțin, în ultimii 10.000 de ani este foarte posibil să nu fi existat o perioadă de topire atât de accentuată ca cea din prezent.
Cel puțin în ultimii trei sau patru ani am asistat la o topire a gheții, care este fără precedent, de când se fac măsurători, din anul 1921. S-a topit mai multă gheață decât în ultimii 40 de ani și datele arată că acest proces se va amplifica în următorii ani”, a mai adăugat cercetătorul.
Aurel Perșoiu a completat că și în cazul în care se topește, Ghețarul de la Scărișoara nu se poate prăbuși pentru că este înconjurat de roci. Totuși, cercetătorul clujean a indicat că într-un singur an se pot pierde 20-25 de cm de gheață la suprafață, deși în ultimii 20 de ani, media de topire pe an era la doi, trei centimetri.
Practic, când vine vorba despre Ghețarul de la Scărișoara, într-un an s-a pierdut mai multă gheață decât în ultimii 10 ani. ”Este posibil să asistăm la o dezintegrare rapidă în partea superioară. În următorii ani sau decenii blocul principal de gheață este în siguranță”, a mai punctat Aurel Perșoiu.