O masterandă în AI dislexică acuză de discriminare și hărțuire conducerea Facultății de Matematică din București. Reacția profesorilor: ”E nepregătită și ne amenință”

Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării a admis acțiunea depusă de o studentă din cadrul programului de master în Inteligență Artificială a Facultății de Matematică și Informatică de la Universitatea București. Tânăra care suferă de tulburare mixtă a abilităților școlare (dislexie, discalculație și disgrafie) acuză cadrele didactice și conducerea facultății că refuză să-și adapteze modalitățile de predare și examinare ținând cont de afecțiunile de natură cognitivă de care suferă. Universitatea București respinge acuzațiile și a contestat decizia CNCD în instanță.

Studentă la master în AI acuză conducerea facultății de discriminare

Tânăra spune că în calitate de studentă dislexică, a depus eforturi constante pentru a se adapta la programul educațional standard, însă având nevoi de învățare specifice, a solicitat conducerii facultății să țină cont de afecțiunea sa. Ea a explicat că nu gândește în cuvinte, ci în imagini, iar memorarea mecanică nu reprezintă o metodă eficientă în cazul ei.

Studenta, al cărui nume nu a fost făcut public, s-a plâns că solicitările de acordare a unui timp suplimentar în cadrul prezentărilor de proiecte au fost respinse, singurele beneficii primite fiind cele legate de examenele scrise și orale.

„Nu am înțeles ce presupune adaptarea planului universitar. Toată lumea primeşte aceeaşi diplomă în final, deci nu pot exista derogări. Cât despre acordarea unui timp suplimentar, consider că în cazul proiectelor (unde, oricum, timpul este suficient) nu este necesar”, i-ar fi spus decanul facultății, susține studenta în cererea consultată de FANATIK.

Digi24.ro

Trump amenință cu un atac masiv: „Astăzi Iranul va fi lovit foarte puternic!”

Tânăra susține că un profesor i-a spus că ”nu are ce căuta la master” pentru că e dislexică

Ca urmare a acestei situații, mai susține tânăra, a întâmpinat dificultăți la două din cele 11 discipline studiate în primul an, acolo unde notele au fost acordate pe baza prezentării unor proiecte realizate acasă. Ea spune că nu a fost capabilă să proceseze răspunsurile la întrebările profesorilor care au examinat-o, iar atunci când i-a rugat să reformuleze, ar fi fost acuzată că nu este suficient pregătită sau că încearcă să profite de situația ei medicală. ”Dacă știam că ești dislexică, îți spuneam că nu ai ce să cauți la acest master, e prea greu”, susține tânăra că i-ar fi transmis un cadru didactic.

Digisport.ro

Verdict clar în privința lui Dan Petrescu, la 3 luni după ce a anunțat că antrenorul a slăbit 30 kg

Masteranda suferă de o tulburare care îi afectează capacitatea de a lucra cu numere

Dislexia este o tulburare de învățare de origine neurobiologică ce afectează în principal abilitățile de citit, scris și ortografiat. Dislexia nu are legătură cu nivelul de inteligență, cu vederea sau cu auzul și se poate manifesta prin dificultăți de a reține secvențe (zilele săptămânii, alfabetul), probleme de pronunție, citit lent și anevoios.

Din același spectru fac parte și alte tulburări de învățare: discalculația afectează capacitatea unei persoane de a înțelege și lucra cu numere și concepte matematice sau disgrafia, care afectează abilitatea de a scrie lizibil, corect și într-un ritm normal.

Poate o absolventă de geografie să promoveze un master la matematică?

În cazul de față, situația este cu atât mai complicată cu cât studenta care a lansat acuzațiile la adresa conducerii universității nu este absolventă a facultății de matematică, ci a celei de geografie. Ulterior, ea a dorit să urmeze un program de master în Inteligență Artificială, iar la înscriere a prezentat un certificat medical care atesta faptul că este ”sănătoasă clinic”.

Câteva luni mai târziu, ea a revenit cu o cerere în care a explicat că este dislexică și că are nevoie de anumite adaptări pentru examene. În sprijinul afirmației sale a depus și documente medicale.

În cererea depusă la CNCD, studenta spune că ”facultatea nu are dreptate și nu poate s-o acuze de înșelăciune, pentru că o adeverință care atestă că este clinic sănătoasă nu exclude dislexia, care nu este o boală ci o tulburare de învățare”. Ea a mai arătat că ”nu există nicio lege care să o oblige ca la înscriere să menționeze că suferă de dislexie”.

Studenta acuză că s-a îmbolnăvit din cauza stresului

Acum, studenta susține că stresul generat de acest ”tratament repetitiv”, presiunea psihologică și lipsa de sprijin i-au declanșat două boli autoimune, care au dus la pierderea sesiunii de examene care i-ar fi permis să acceadă în etapa de disertație.

Profesorii susțin că tânăra nu este pregătită și că ”nu deține cunoștințe minime”

Conducerea Universității București și a Facultății de Matematică a respins acuzațiile masterandei, arătând că au fost făcute eforturi pentru ca aceasta să poată susține examenele în condiții optime, ținând cont de afecțiunile de care suferă.

Problema se datorează, spun cadrele didactice, ”împrejurării că aceasta nu deține cunoștințe minime necesare promovării examenelor din cadrul masterului și nu conduitei profesorilor ori a modului de evaluare”. Drept urmare, i s-a propus studentei să-și înghețe anul și să urmeze cursurile de licență ale Facultății de Matematică, pentru a se putea pregăti mai bine pentru Master. Studenta a respins această variantă.

”Întrebările au fost la nivelul unui elev de liceu”

”… întrebările au fost unele foarte simple, uneori la nivelul unui elev de liceu, în legătură cu tema proiectului, adresate de profesor tocmai cu scopul de a o ajuta şi a răspunde la întrebările vizând direct proiectul. Petenta nu a ştiut niciodată să răspundă, dar nu din cauza vreunei afecţiuni, ci pur si simplu din cauza pregătirii insuficiente”, spun reprezentanții facultății.

Reprezentanții facultății susțin că studenta și-a amenințat profesorul după un examen

Aceștia au exemplificat cu situația examenului la materia Deep Learning/Metode de învățare DEEP, din data de 27 ianuarie 2025, când în sală au fost trei examinatori.

”Petenta a dat răspunsuri care nu aveau legătură cu întrebările puse, iar cu ocazia reformulării întrebărilor, aceasta a declarat că nu ştie ce înseamnă anumite noţiuni.

După ce examinatorul i-a explicat termenii prin sintagme sinonime, aceasta a declarat că nu ştie despre ce este vorba, în final primind calificativul “Respins”.

După obţinerea calificativului “Respins”, petenta a protestat vehement, ameninţându-l pe profesor şi pe deacanul facultăţii, alături de toţi ceilalţi examinatori cu chemarea în judecată pentru discriminare şi daune morale”, se mai arată în documentul citat.

Verdictul CNCD: ”Studenta a fost discriminată”. Universitatea București s-a adresat justiției

Cazul a fost prezentat în fața Colegiului Director al Consiliului Național Pentru Combaterea Discriminării, care a stabilit cu 6 voturi ”pentru” și o abținere că aspectele sesizate constituie fapte de discriminare.

”Față de aceste considerente, Colegiul director constatată că pasivitatea relativă a unității de învățământ în luarea tuturor măsurilor necesare adaptării măsurilor educaționale la nevoile medicale specifice ale petentei, echivalează cu o neasigurare a egalității de șanse și constituie o faptă de discriminare”, se arată în motivarea CNCD.

Universitatea București a fost sancționată cu avertisment, iar Consiliul a emis o recomandare în sensul ”elaborării și aplicării unei metodologii privind măsuri de adaptare rezonabilă în cazul persoanelor cu tulburări specifice de învățare”.

Universitatea București a contestat decizia CNCD în instanță, urmând ca situația să fie tranșată de Curtea de Apel București, începând cu martie 2026.