O nouă alertă medicală! Două variante ale coronavirusului s-au combinat într-un virus hibrid

SPECIAL FANATIK
Georgiana Dicu   
în News
18/02/2021, 18:44
O nouă alertă medicală! Două variante ale coronavirusului s-au combinat într-un virus hibrid SPECIAL FANATIK
Două variante ale coronavirusului s-au combinat într-un virus hibrid. Numele trăsnite folosite de cercetători pentru mutații Foto: Daily Mail

O variantă hibridă a coronavirusului, rezultată din combinația variantei britanice cu cea californiană, a fost identificată la un pacient american.

Pentru ca o variantă combinată a virusului să apară, o persoană trebuie să fie infectată cu două variante de coronavirus – probabil din două surse separate – în același timp, iar apoi virușii trebuie să interacționeze în interiorul corpului persoanei infectate.

Pe măsură ce lista de variante identificate crește, oamenii de știință au dezvoltat porecle precum Nelly, Doug sau Pelican pentru a se referi la o anumită mutație sau variantă.

Varianta combinată de coronavirus, o nouă sursă de îngrijorare

O versiune hibridă a coronavirusului a apărut în SUA după ce varianta britanică Kent și o varianta californiană a virusului au fuzionat în organismul unei persoane infectate.

Varianta, care nu a fost încă numită, a fost identificată o singură dată, dar oamenii de știință se tem că este posibil să existe mai multe cazuri.

Experții sunt îngrijorați deoarece poartă mutații care par să o facă să se răspândească mai repede și, de asemenea, să scape de o parte din anticorpii produși de infecțiile din trecut sau de vaccinuri.

Varianta hibrid a fost formată din varianta Kent – cunoscută științific ca B.1.1.7 – și o variantă californiană numită B.1.429.

Oamenii de știință americani susțin că cele două variante au fuzionat într-un „eveniment de recombinare”, relatează New Scientist. Acest lucru se întâmplă atunci când două versiuni diferite ale virusului infectează aceeași celulă și apoi fac schimb de material genetic în timp ce se reproduc, dând naștere unei noi variante.

Cercetătorii au avertizat în trecut că aceste evenimente sunt posibile, dar au spus că sunt „improbabile”, deoarece necesită condiții foarte specifice și coincidența evenimentelor în mare parte incontrolabile. Este mai probabil să se întâmple în timpul unor focare uriașe.

Se crede că s-a întâmplat în acest caz, deoarece o serie de mutații care se potrivesc cu cele din variantele Kent și California au apărut toate în același loc simultan. Nu există detalii despre pacient și nu este clar dacă această combinare s-a întâmplat în organismul său sau dacă a contractat varianta hibrid de la altcineva.

Pentru ca o variantă combinată a virusului să apară, o persoană trebuie să fie infectată cu două tulpini de coronavirus – probabil din două surse separate – în același timp, iar apoi virușii trebuie trebuie să interacționeze în interiorul corpului persoanei infectate.

În majoritatea locurilor din lume există variante dominante ale virusului, astfel încât este puțin probabil ca cineva să se infecteze cu două. Și, pentru persoanele sănătoase, există probabil doar o fereastră de aproximativ două săptămâni înainte ca organismul să înceapă să dezvolte imunitate și să elimine cu succes prima versiune a virusului.

Dar focarele uriașe, slab controlate, precum cele din Marea Britanie și SUA, cresc semnificativ riscul evenimentelor de recombinare pur și simplu pentru că numărul infecțiilor este mai mare.

„Știam că acest tip de lucruri este o posibilitate. Ceea ce nu am ști în acest stadiu este modul în care aceasta afectează condiția fizică [a virusului] – cum ar fi varianta Kent care pare mai robustă decât predecesoarea sa – sau cum ar putea fi recunoscută de anticorpi după vaccinare sau infecție”, a precizat pentru Daily Mail, Dr. John McCauley, expert în gripă la Organizația Mondială a Sănătății și la Institutul Francis Crick din Londra.

Mutațiile care caracterizează această variantă ar fi putut face recombinarea mai probabilă, au spus oamenii de știință care au descoperit-o.

Una dintre ele – N501Y, care se găsește în varianta Kent – face ca virusul să se răspândească mai repede, deci crește riscul de infectare al cuiva. O alta, E484K, face ca imunitatea la infecțiile anterioare sau la vaccinuri să fie mai puțin eficientă, crescând riscul ca sistemul imunitar al cuiva să nu poată opri virusul.

„Acest tip de eveniment ar putea permite combinarea unui virus mai infecțios cu un virus mai rezistent”, a declarat dr. Bette Korber, cercetător la Laboratorul Național Los Alamos din New Mexico, care a descoperit varianta hibridă.

Modul în care a observat că s-a întâmplat evenimentul de recombinare a fost că a existat o apariție bruscă a mai multor mutații dintr-o dată, în timp ce acestea se acumulează de obicei mai încet.

Coronavirusul este în continuă evoluție, dar de obicei se întâmplă prin procesul de mutație prin eroare atunci când celulele se reproduc – și uneori citesc greșit – codul genetic pe măsură ce se reproduc în interiorul corpului.

Variantele virusului conțin zeci de mutații și au existat mii de când a început pandemia, dar cele mai multe dintre nu sunt îngrijorătoare.

Mutațiile care oferă virusului un avantaj, cum ar fi capacitatea de a se răspândi mai repede sau de a evita sistemul imunitar, pot rămâne și pot schimba permanent virusul.

Numele trăsnite pe care le dau oamenii de știință variantelor coronavirusului

Noi variante ale virusului care provoacă maladia COVID-19 par să apară în fiecare zi. Variantele, fie ele demne de îngrijorare sau doar de curiozitate științifică, poartă unele nume tehnice cu rezistență industrială, cum ar fi B117 sau B1351.

Și pe măsură ce lista devine mai voluminoasă, chiar și oamenii de știință au nevoie puțină relaxare, așa că unii le-au dat porecle precum Nelly, Doug sau au ales numele unei specii pasăre pentru a se referi la o anume mutație sau variantă.

„Cu siguranță nu am dus lipsă de lucruri care trebuiau denumite în ultima lună. Atâta timp cât aceste porecle sunt utile oamenilor de știință – nu e nicio problemă. Cred că este mai degrabă o întrebare despre cum le standardizăm pentru a ne asigura că toată lumea știe exact despre ce vorbim”, a spus dr. Emma Hodcroft, epidemiolog molecular de la Universitatea din Berna, citată de The Guardian.

Fără un consens cu privire la nomenclatură, mass-media și factorii de decizie politică au umplut golul – referindu-se la variante după regiunile în care au fost descoperite. Dar virușii nu respectă granițele geografice, iar oamenii de știință subliniază că țările au niveluri diferite de supraveghere genomică; descoperirea într-o anumită zonă nu este o garanție că varianta s-a dezvoltat acolo.

„Acești termeni riscă să creeze stigmatizare, să descurajeze raportarea onestă asupra noilor variante virale și să încurajeze o accentuare excesivă a sancțiunilor de călătorie ca mijloc de gestionare a pandemiei … Virușii noi, variantele sau agenții patogeni prezintă o provocare globală, nu una locală; denumirea trebuie să reflecte acest lucru”, a spus dr. Katie Baca, istoric al științei și medicinei la Universitatea Harvard.

O recentă încercare de a dezvolta un sistem de denumire de către Organizația Mondială a Sănătății nu a dat roade. Dar, nicio altă epidemie nu a văzut acest nivel frenetic de secvențiere virală.

Hodcroft, care face parte din Nextstrain – un efort de numire Sars-CoV-2 care a numit varianta descoperită în Kent 20I/501Y.V1, este autorul principal al unui studiu recent care a investigat șapte variante de virus care au aceeași mutație în SUA. Ca parte a procesului de cercetare, ea a dat fiecărei variante câte un apelativ aviar: cum ar fi pelican, prepeliță (quail) și sturz zeflemitor (mockingbird).

Aceste porecle funcționează bine pe termen scurt, dar nu sunt o soluție pe termen lung, având în vedere ritmul cu care apar noi variante și mutații, a avertizat ea.

Áine O’Toole, biolog evoluționist la Universitatea din Edinburgh, care este unul dintre dezvoltatorii unui alt sistem folosit pentru a denumi descendenții virali, s-a trezit discutând despre o mutație asociată cu transmisibilitatea sporită, D614G, adesea cu colegii.

„Am început să numim această mutație „Doug”, și apoi pe oricare dintre celelalte secvențe de virus care nu aveau această mutație … le-am numit „Douglas”, așa că a fost un fel de glumă privată în laborator”, a spus ea. „Pe măsură ce au apărut mai multe mutații, am găsit numele unei persoane pentru fiecare”.

De exemplu, N501Y, mutația care face ca varianta descoperită în Kent să fie atât de transmisibilă, a fost numită „Nelly”. E484K – mutația care ar putea să nu fie acoperită de vaccin – a ajuns să fie botezată „Eeek”.

„Inițial urma să se numească Eric, dar lucrăm cu cineva numit Eric destul de mult, așa că nu am vrut să suprapunem numele acelei mutații cu cineva pe care îl cunoșteam”, a mai spus O’Toole.

Un sistem standardizat de denumire, cel puțin pentru variantele care provoacă îngrijorare, ar fi util pentru public, au spus cercetătorii.

„Poate că ceva de genul sistemelor de numire a uraganelor ar fi cu siguranță o îmbunătățire față de referirea la geografie”, a spus O’Toole. „Dar pentru mine, denumirea științifică a fost foarte utilă și voi continua să o folosesc”.

Închide ×