Zilele de dinaintea Învierii Domnului au o semnificație aparte în credinţa creştină. Ele sunt încărcate de simboluri şi superstiții, iar Joia Mare nu face excepţie.
Joia Neagră, Joia Patimilor, Sfânta și Marea Joi sau Joimărița cum i se spune în popor, este un moment de răscruce pentru oricare credincios.
Cu toate acestea, există credincioși care au un obicei deloc indicat într-o astfel de zi. Una din preocupările neadecvate şi nepotrivite cu principala temă din Joia cea Mare, o reprezintă solicitarea unor credincioși ca preoții să săvârșească, pe lângă slujbele rânduite, şi slujba parastasului pentru cei adormiţi.
Preoții spun că această zi are ca principală temă întemeierea Tainei Sfintei Împărtășanii, adică momentul Cinei celei de Taină, precum şi unele subteme ce sunt desprinse din acest act şi anume: rugăciunea din grădina Ghetsimani, prinderea şi judecarea Domnului.
În consecință, gândurile pentru cei adormiţi trebuie să treacă pe plan secundar, chiar să lipsească. Credincioșii trebuie să știe că slujbele pentru pomenirea acestora se încheie în Sâmbăta lui Lazăr, zi care prefigurează învierea ”cea de obşte”, adică învierea tuturor oamenilor la sfârşitul veacurilor, conform Ziarului Lumina.
În Săptămâna Patimilor, în special în Joia Mare, gândurile credincioşilor trebuie să cadă pe Mântuitorul Iisus Hristos, şi nu pe milostenia ce trebuie împlinită cu ocazia parastaselor.
Parastasele au alte zile dedicate de peste an. E vorba de majoritatea zilelor de sâmbătă. Acestea sunt ocazii în care ne putem ruga pentru cei răposaţi, prin slujbele tradiţionale, mai scrie sursa citată.
Denia pentru Joia Mare este închinată amintirii a patru evenimente deosebite în viața lui Iisus: spălarea picioarelor ucenicilor, ca pildă pentru smerenie, cina cea de taină, rugăciunea din Grădina Ghetsimani și începutul patimilor.
În Săptămâna Mare și mai ales în Joia Neagră nu se mănâncă oțet şi nici untdelemn. Asta pentru că lui Iisus i s-a dat oțet în timpul patimilor. Iar cu untdelemn a fost uns la coborârea de pe cruce în mormânt.
De asemenea, nici urzici nu se pun la foc în aceste zile, căci cu urzici și spini a fost lovit Iisus.
În Joia Mare femeile nu au voie să spele haine, nici cu mâna si nici cu maşina de spălat. Ultima zi în care puteau face asta era Miercurea Mare, potrivit obiceiurilor strămoșești.
Seara, creștinii participă la Denia celor 12 Evanghelii. În unele locuri, se obișnuiește să se pună la ”Vii”, legate între ele, cele 12 lumânări care au fost aprinse în timpul slujbei, câte una pentru fiecare Evanghelie.
Se duc la biserica vase noi, pâine lumânări şi vin şi sunt lăsate acolo până la Paşti.
În Joia Mare oamenii obişnuiesc să se spovedească. În tradiţia populară, pentru că joia a fost Sărutul lui Iuda, e bine ca oamenii care se întâlnesc sau care nu s-au văzut de mult timp să nu se sărute pentru ca acest gest ar putea fi înţeles ca o trădare.
În gospodărie, Joia Mare este dedicată copturilor pascale (pasca şi cozonacii) şi înroşirii ouălor, simbol al Sărbătorii Sfintelor Paşti. Se spune că ouăle înroşite în această zi nu se strică niciodată.