În ciuda războiului declanșat de Rusia în Ucraina și a legii marțiale în vigoare la nivel național, unii politicieni occidentali fac presiuni asupra Kievului pentru a organiza alegeri parlamentare și prezidențiale.
Tema, lansată inițial de Tiny Kox, șeful olandez al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, a fost reluată și de senatorul Lindsey Graham, luna trecută, în timpul unei vizite la Kiev alături de senatorii democrați Richard Blumenthal și Elizabeth Warren.
Și alți republicani au preluat tema, inclusiv comentatorul conservator Tucker Carlson, care l-a acuzat în mod fals pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski de anularea alegerilor. Constituția Ucrainei interzice alegerile sub legea marțială.
Desfășurarea unor alegeri libere și corecte pe timp de război este practic imposibilă și, de asemenea, nerecomandată, potrivit oficialilor ucraineni, experților electorali și susținătorilor democrației. Aproximativ o cincime din teritoriul Ucrainei este ocupat în prezent de forțele rusești. Milioane de ucraineni sunt strămutați și mulți dintre ei trăiesc în afara țării. Zeci de mii de soldați sunt desfășurați pe front.
Oficialii ucraineni spun că, pentru a organiza un vot important pe timp de război, trebuie depășite obstacole financiare, logistice și juridice considerabile. În privat, unii spun că această perspectivă este de-a dreptul imposibilă și ar putea oferi forțelor de securitate ale Moscovei un mijloc de a se infiltra și de a slăbi Ucraina din interior.
“Rușii fac presiuni în acest sens prin canalele lor secrete”, a declarat pentru The Washington Post un oficial ucrainean din cadrul aparatului de securitate, vorbind sub rezerva anonimatului. “Nu există nicio situație în care să fie posibile alegeri democratice în timpul războiului.”
Oficialul a declarat că organizarea unor alegeri ar putea oferi Rusiei o oportunitate de a manipula și de a crea diviziuni în societatea ucraineană și în rândul politicienilor. “Este riscant, rău pentru țară și lipsit de sens din punct de vedere politic”, a mai spus oficialul, adăugând: “Ar submina rezistența politică foarte fragilă a statului ucrainean.”
În același timp, oficialii de la Kiev nu pot să respingă din start ideea organizării de alegeri și să riște să îndepărteze actori politici cheie din Occident, care sunt cruciali pentru ca Ucraina să continue să beneficieze de asistență financiară și militară internațională.
Fostul prim-ministru ucrainean Iulia Timoșenko a declarat că organizarea de alegeri pe timp de război ar duce la pierderea războiului de către Ucraina, deoarece dezacordurile politice interne ar spulbera unitatea națională necesară pentru a învinge Rusia.
“Prețul organizării de alegeri pe timp de război va fi un război pierdut”, a declarat Timoșenko într-un interviu acordat luna aceasta la Bruxelles. “Unitatea este o resursă indispensabilă pentru victoria noastră.”
Timoșenko a remarcat, de asemenea, că soldații care luptă ar avea dificultăți în a vota și că legea le interzice să candideze la funcții în timp de război. “Cei care își sacrifică viețile pe front, cei mai mulți dintre ei nu vor putea vota”, a spus ea. “Șapte milioane de ucraineni sunt acum refugiați, mulți dintre ei trăind în afara țării – cei mai mulți dintre ei nu vor putea vota.”
În luna mai, Kox, un politician olandez, a acordat un interviu presei ucrainene în care a cerut Kievului să organizeze alegeri “cât mai libere și corecte posibil”. El a dat exemplul Turciei, care a organizat alegeri imediat după ce s-a confruntat cu un cutremur major, ca dovadă că organizarea unui scrutin este posibilă.
Ulterior, Kox și-a modificat comentariile, recunoscând că alegerile nu pot fi organizate cât timp Ucraina se află sub legea marțială, care este puțin probabil să fie ridicată înainte de încheierea războiului. Dar, a spus el, “la un moment dat vor avea loc alegeri, iar sfatul meu este să începem să ne pregătim pentru acestea cât mai curând posibil”.
Lindsey Graham a insistat asupra subiectului în timpul unei întâlniri cu Zelenski, în timp ce vizita Kievul ca parte a unei delegații a Congresului. La o conferință de presă înaintea întâlnirii, el a declarat că este “timpul ca Ucraina să facă următorul pas” în “dezvoltarea democrației, și anume să organizeze alegeri în 2024”. “Vreau ca această țară să aibă alegeri libere și corecte, chiar și atunci când este atacată”, a spus Graham.
Într-un interviu acordat presei ucrainene după vizita lui Graham, Zelenski a declarat că propunerea senatorului american a fost “foarte rezonabilă, foarte corectă”. Totuși, liderul de la Kiev i-a spus lui Graham că alegerile din Ucraina sub legea marțială sunt posibile doar “dacă dreptul la vot este asigurat pentru toți cetățenii. Cum vor putea vota militarii? Arătați-mi infrastructura. Nimeni nu a arătat-o încă. Cum vor putea vota oamenii din străinătate? Nimeni nu mi-a arătat”.
A doua zi, Graham a emis o declarație în care a spus că este “foarte încântat să audă că președintele Zelenski a deschis ușa pentru alegeri în Ucraina în 2024”, calificând decizia drept “îndrăzneață și un act de sfidare împotriva invaziei rusești”.
“Nu mă pot gândi la un simbol mai bun pentru Ucraina decât organizarea de alegeri libere și corecte în timpul unui război”, a spus Graham, care a recunoscut totuși că desfășurarea unui scrutin în siguranță “ar fi o provocare”.
Zelenski a mai declarat că Ucraina nu-și poate permite costul de 135 de milioane de dolari pentru organizarea unor alegeri în timp ce luptă pentru supraviețuirea sa. El a sugerat că, dacă Occidentul dorește alegeri, atunci ar trebui să plătească pentru ele. “Nu voi organiza alegeri pe credit. Nici nu voi lua bani pentru arme ca să-i aloc pentru alegeri“, a subliniat Zelenski.
Banii, a explicat el, ar merge pentru organizarea votului în rândul soldaților și pentru cei aproximativ 7 milioane de refugiați ucraineni din străinătate. De asemenea, Occidentul ar trebui să trimită observatori electorali, care vor fi “în tranșee”.
Candidatul prezidențial republican Vivek Ramaswamy a numit propunerea lui Zelenski drept un șantaj”. Ramaswamy a declarat anterior că Statele Unite ar trebui să oprească finanțarea Ucrainei și să forțeze Kievul să negocieze cu Moscova.
“[Amenințarea sa] voalată de a renunța la alegeri democratice în Ucraina dacă poporul american nu plătește factura și nu mai scoate încă 135 de milioane de dolari în finanțare reprezintă un nou nivel de șantaj la adresa Statelor Unite”, a declarat Ramaswamy.
În august, parlamentul ucrainean a prelungit legea marțială cu 90 de zile, până în noiembrie, amânând astfel alegerile parlamentare care ar fi trebuit să aibă loc cel târziu la sfârșitul lunii octombrie. Pentru ca alegerile parlamentare să aibă loc, constituția trebuie să fie modificată, spun experții în drept. Alternativ, legea marțială ar putea fi ridicată.
Cu toate acestea, membrii parlamentului ar trebui să ridice legea marțială pentru cel puțin două-trei luni – perioada de timp necesară, conform legislației ucrainene, între anunțarea alegerilor și ziua votului și, de asemenea, pentru a le oferi candidaților suficient timp pentru a-și face campanie.
Oficiali de rang înalt ai administrației Biden au declarat că este la latitudinea Ucrainei să decidă când să organizeze alegerile. În timpul unei vizite la Kiev, la începutul acestei luni, secretarul de stat Antony Blinken l-a îndemnat pe Zelenski să se consulte pe larg cu societatea civilă și cu opoziția ucraineană cu privire la data organizării următorului scrutin.
Un oficial american de rang înalt, care a vorbit sub protecția anonimatului, a declarat că administrația Biden este înțelegătoare față de numeroasele obstacole logistice în ceea ce privește organizarea de alegeri în timp de război. “Nu îi presăm să organizeze alegeri”, a declarat oficialul.
Un parlamentar ucrainean a declarat că presiunea vine în principal din partea republicanilor, în contextul în care se pregătesc alegerile prezidențiale din SUA din 2024. “Acest lucru este logic și era de așteptat. Bineînțeles, problema ucraineană va deveni, într-un fel sau altul, parte a discursului intern american.”
Iulia Timoșenko a declarat că partidul său nu este de acord cu Zelenski în multe chestiuni, dar se opune organizării de alegeri în condițiile actuale. “Suntem absolut împotriva acestui lucru”, a spus ea. “Să pierzi războiul doar pentru că cineva vrea alegeri este inacceptabil.”
Olena Zelenska, prima doamnă a Ucrainei, a declarat duminică că nu știe dacă soțul ei va candida pentru realegere în 2024. “Ei bine, aceasta este o întrebare foarte dificilă pentru mine. Chiar și atunci când a candidat pentru prima dată, nu l-am susținut pe deplin”, i-a spus Zelenska jurnalistei Margaret Brennan de la CBS, relatează The Hill.
“Dar dacă va candida din nou, dacă va candida pentru a doua oară, dacă a decis că este necesar, ei bine, noi avem ceva experiență, am fost acolo. Nu este la fel de înspăimântător cum a fost prima oară.”
Prima doamnă de la Kiev a mai spus că, deși nu știe care va fi decizia soțului ei în această privință, situația actuală a țării lor și capacitatea de a organiza alegeri libere și corecte ar putea fi, de asemenea, un factor.
“Va depinde și dacă societatea noastră va avea nevoie de el ca președinte. Dacă va simți că societatea ucraineană nu va mai dori ca el să fie președinte, probabil că nu va candida. Dar îl voi susține indiferent de decizia pe care o va lua”, a adăugat Zelenksa.