Prin lansarea unei ofensive în regiunea rusă Kursk, la 6 august, armata ucraineană a încercat să rearanjeze cărțile conflictului după săptămâni de paralizie pe frontul ucrainean, potrivit specialiștilor. În timp ce pariul pare riscant pentru Kiev, care nu dispune de resurse umane și materiale suficiente, operațiunea a demonstrat deja slăbiciunile armatei ruse și a dat o lovitură propagandei oficiale a Kremlinului.
Într-un sat rusesc de la granița cu Ucraina, un steag alb-albastru-roșu flutură din fața unei școli. Câteva secunde mai târziu, un soldat ucrainean l-a dat jos și l-a aruncat la pământ. Imaginea, difuzată pe scară largă pe rețelele de socializare ucrainene, părea de neconceput în urmă cu doar câteva zile.
Cu toate acestea, miercuri, forțele ucrainene și-au continuat operațiunea în regiunea Kursk, aflată la granița cu Rusia, unde au desfășurat o ofensivă fără precedent începând cu 6 august – cea mai mare desfășurată de o armată străină pe teritoriul Rusiei de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial.
La o săptămână după lansarea atacului, Kievul susține că a preluat controlul asupra a 1 000 km² de teritoriu și 74 de orașe din această regiune, care servește drept bază de sprijin pentru forțele Moscovei care duc războiul în estul Ucrainei. La rândul lor, autoritățile ruse au recunoscut luni pierderea a 28 de localități și câștiguri teritoriale ucrainene care se întind pe o zonă de 40 de kilometri lățime și 12 kilometri adâncime.
Potrivit calculelor efectuate marți de AFP pe baza surselor rusești transmise de institutul american ISW (Institute for the Study of War), trupele ucrainene au avansat 800 km² în regiunea Kursk, scrie France 24. Cu titlu de comparație, Rusia a avansat 1 360 km² pe teritoriul ucrainean de la 1 ianuarie 2024, potrivit analizei AFP. Cum se explică explicăm progresul rapid al Ucrainei? Care este strategia Kievului? Cum reacționează Moscova? Care sunt consecințele conflictului?
Atacul ucrainean din regiunea Kursk a început imediat după răsăritul soarelui, la 6 august, în jurul orei 5.30, potrivit comandamentului armatei ruse. În total, tot potrivit Moscovei, până la 1 000 de soldați ucraineni – „mii” potrivit Kievului – au intrat în această zonă de frontieră, însoțiți de cel puțin 11 tancuri, peste 20 de alte vehicule blindate și drone.
Inițial, această pătrundere părea să fi fost realizată fără dificultăți majore. Experții militari sunt de acord că, atenția fiind concentrată de luni de zile asupra Donbasului, unde se concentrează luptele, regiunea Kursk a avut puțină protecție. „Rușii nu erau pregătiți pentru acest lucru”, explică generalul Jean-Paul Palomeros, fost șef de stat major al forțelor aeriene franceze, care descrie regiunea ca fiind un „moale” apăratĂ doar de „recruți ruși”.
„Nu a fost foarte greu”, a declarat Stephane Audrand, consultant internațional în domeniul riscurilor și ofițer de rezervă, pentru ziarul Le Monde. „Din primăvara anului 2022, granița de la nord de Donbas fusese calmă, în afară de câteva mici raiduri. Așadar, existau doar două linii de tranșee destul de simple, câteva câmpuri minate și puțini oameni – câteva sute de membri ai FSB și ai Gărzii Naționale Ruse”, adaugă el.
„Frontiera nu era protejată. Nu aveau decât mine antipersonal împrăștiate în jurul copacilor de pe marginea drumului și câteva mine pe care au reușit să le împrăștie rapid de-a lungul autostrăzilor”, a declarat pentru AFP un soldat ucrainean care răspunde la numele de război „Rujik”. Departe de epicentrul luptelor, regiunea Kursk a fost o țintă mai ușoară decât oricare alta de pe frontul de 960 de kilometri din estul și sudul Ucrainei.
În plus față de acest front neașteptat, efectul surpriză a fost cu atât mai mare pentru Moscova cu cât autoritățile ucrainene avertizau de mai multe luni cu privire la lipsa lor de soldați și muniție. Cum ar fi fost posibil, în acest context, să lanseze un atac de o asemenea amploare? „Această operațiune a fost, de asemenea, o surpriză pentru întreaga populație ucraineană. Nimeni nu se aștepta la ea”, spune Tetyana Ogarkova, jurnalist și șef al departamentului internațional al Ukraine Crisis Media.
Cu toate acestea, autoritățile militare ruse au primit un raport cu aproximativ o lună înainte de atac, în care se menționa că „au fost detectate forțe (în apropierea regiunii Kursk) și că informațiile indicau pregătiri pentru un atac”, a declarat pentru New York Times Andrei Guruliov, membru al parlamentului rus și fost ofițer de rang înalt al armatei. Statul major nu ar fi crezut sau nu ar fi vrut să creadă.
„Cred că statul major ucrainean a evaluat rentabilitatea operațiunii și a decis că cea mai bună apărare era să atace”, a analizat Jean-Paul Palomeros. „Dar marea întrebare acum este ce va face Kievul în continuare. Să ataci este foarte bine, dar ai nevoie de resurse pentru a rezista. Iar Ucraina riscă să rămână rapid fără ele”, spune el.
În fața avansului rapid al armatei ucrainene, Rusia a reacționat lent. Deși forțele sale sunt concentrate în estul Ucrainei de mai multe luni, deschiderea acestui nou front a obligat Moscova să mobilizeze urgent trupe pentru a proteja zona.
„Aceasta face cu siguranță parte din strategia ucraineană”, notează Jean-Paul Palomeros. „Prin această operațiune, ucrainenii îi forțează pe ruși să își dezvăluie capacitățile militare și să își reorganizeze forțele, mobilizând la Kursk soldați care nu trebuiau să se afle acolo”, afirmă generalul.
„Nimeni nu cunoaște obiectivele exacte ale armatei ucrainene, dar această incursiune pare a fi o operațiune de supraviețuire”, este de acord Tetyana Ogarkova. „Liniile ucrainene nu se mișcaseră de mai multe luni. Atacând Rusia, armata ucraineană a forțat-o să își îndrepte atenția în altă parte și a schimbat dinamica”, adaugă ea.
Cu toate acestea, în ultimele ore, situația pe teren a rămas neclară. Miercuri, autoritățile ruse au susținut că au oprit înaintarea ucraineană după ce au trimis întăriri și arme, inclusiv lansatoare multiple de rachete, artilerie și tancuri. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a negat imediat această afirmație.
„Continuăm să facem progrese în regiunea Kursk. De la începutul zilei, am parcurs între unul și doi kilometri în diferite zone”, a dat el asigurări, raportând în același timp că „peste 100 de soldați ruși au fost capturați” în cursul zilei.
Următoarele zile se anunță a fi decisive. Se vor retrage trupele ucrainene sau vor încerca să își mențină pozițiile?Ucraina a anunțat miercuri că dorește să creeze o „zonă tampon” și „coridoare umanitare” în regiunea rusă. Scopul este de a „proteja comunitățile de frontieră de bombardamentele ostile zilnice”, a declarat ministrul de interne Igor Klimenko pe Telegram.
„Locuitorii localităților situate în zona operațiunii de apărare au fost abandonați de Rusia” și sunt privați de „cele mai elementare nevoi”, a adăugat el, precizând că sunt în curs pregătiri pentru livrarea de alimente, apă potabilă, medicamente și produse de igienă.
Dar pentru generalul Jean-Paul Palomeros, operațiunea ucraineană servește mai ales unei strategii politice. „Această incursiune pe teritoriul rus este un pariu pe care ucrainenii și-l asumă pentru a recâștiga controlul”, insistă el. „Toată lumea își dă seama că următoarele luni, înainte de iarnă, vor fi cruciale. Prin urmare, ucrainenii au tot interesul să încerce acum să rearanjeze cărțile pentru a se repune într-o situație mai favorabilă prin slăbirea armatei ruse pe frontul de est”, spune Palomeros.
Pentru acest specialist, nu este vorba de „a menține pozițiile pe termen lung”. „Ucrainenii doresc, de asemenea, să se distanțeze de ceea ce au făcut rușii: ei nu sunt acolo pentru a ataca Rusia, pentru a ataca populația sau teritoriul, ci pentru autoapărare”, adaugă el.
„Trupele ruse vor recâștiga controlul mai devreme sau mai târziu”, admite Tetyana Ogarkova. „Scopul a fost de a distrage atenția de la regiunile Donețk și Herson, iar acest lucru a fost cel puțin parțial realizat”, adaugă ea.
La trei zile după începerea operațiunii, președintele Volodimir Zelenski a recunoscut că este vorba despre „mutarea războiului” în Rusia. Ofensiva ucraineană este „legitimă” și se va opri dacă Moscova acceptă o „pace justă” și pune capăt invaziei sale, a adăugat marți Ministerul ucrainean de Extern
Indiferent de rezultatul militar al acestei incursiuni ucrainene, aceasta pare a fi o palmă pentru autoritățile ruse și pentru Vladimir Putin. Pe teren, potrivit autorităților din regiunea Kursk, luptele și bombardamentele ucrainene s-au soldat cu cel puțin 12 morți și 121 de răniți, dintre care zece copii. Cel puțin 121 000 de persoane au fost evacuate. Ajutoare de urgență au fost livrate în zona de frontieră și au fost înființate trenuri suplimentare spre Moscova pentru persoanele care fug de lupte.
În regiunea vecină Belgorod, care se învecinează de asemenea cu Ucraina, a fost declarată miercuri stare de urgență și au fost anunțate evacuări de mai mică amploare. Toate acestea subminează narațiunea oficială a Kremlinului, care repetă constant că „operațiunea militară specială” împotriva Ucrainei este „sub control”.
Semn al situației proaste în care se află Kremlinul, Vladimir Putin a fost văzut luni la televizor, părând încordat în timp ce ordona armatei sale să „expulzeze inamicul” din Rusia. „Din punct de vedere politic, aceasta este o lovitură foarte dură pentru Vladimir Putin, care nu se aștepta la un astfel de atac. Arată doar că Rusia este mai slabă decât voia să se creadă”, rezumă Tetyana Ogarkova. Pe de altă parte, „în rândurile ucrainenilor, această operațiune dă impresia că lucrurile se mișcă și asta poate da motive de optimism”, spune ea.