Omar Hayssam, care execută o pedeapsă de 23 de ani de închisoare, a ajuns de mai multe ori la spital în ultimul an, și de fiecare dată a fost adus în cătușe și păzit de gardieni înarmați care golesc holurile și evacuează alți pacienți. În prezent, sirianul se mai poate deplasa doar cu ajutorul unui scaun cu rotile și susține că suferă de afecțiuni grave.
În ciuda faptului că își execută pedeapsa în regim semideschis, Omar Hayssam se bucură de un tratament special din partea gardienilor săi pentru că, în urmă cu 20 de ani, s-a extras de la executarea unei condamnări și a fugit din țară, fiind repatriat abia câțiva ani mai târziu, cu mari eforturi din partea autorităților române.
De data aceasta, Omar Hayssam spune că situația lui s-a înrăutățit și a obținut un raport INML din care rezultă că afecțiunile de care suferă sunt ”în mare parte, cu caracter fatal”. El suferă de diabet de 30 de ani și este dependent de insulină. De asemenea, din cauza durerilor pe care le acuză, a ajuns să-i fie administrate tot mai multe injecții cu morfină.
Avocatul sirianului mai spune că acesta și-a pierdut capacitatea de autoîngrijire, acesta fiind și unul dintre motivele pentru care Hayssam a fost mutat la spitalul-penitenciar Jilava, acolo unde își petrece majoritatea zilelor într-o rezervă medicală. De asemenea, el primește pensie de invaliditate, după ce s-a constatat că nu mai este capabil să presteze vreun tip de muncă.
Mai nou, Omar Hayssam s-a plâns că măsurile luate împotriva lui sunt exagerate. Într-o plângere îndreptată împotriva conducerii penitenciarului Jilava, acesta spune că de fiecare dată când este transportat la spital, e însoțit de un ”batalion înarmat”.
Reprezentantul omului de afaceri a arătat că ”brigada numeroasă” care îl însoțește pe clientul său ”perturbă activitățile medicale din orice unitate spitalicească, întrucât se golesc holurile și sunt evacuați alți pacienți”.
Acesta a dat exemplu unei vizite la secția de neurologie din cadrul unui spital bucureștean unde prezența gardienilor înarmați a avut un impact mare asupra ”oamenilor cu diverse probleme”.
Hayssam spune că nu mai poate reprezenta un pericol social și, ținând cont de starea în care se află, poate fi însoțit de o singură persoană, neînarmată. Solicitarea sirianului a fost respinsă.
Cu aceeași ocazie, Hayssam a cerut să i se permită să-i fie prelevate amprentele, fie sub supravegherea personalului din penitenciar, fie a unui notar public, de către avocatul lui. El a mai solicitat să efectueze fotografii în format electronic, pentru schimbarea cărții de identitate și a pașaportului, care au expirat.
Acestea ar trebui să fie trimise în Siria, în condițiile în care lui Hayssam i s-a retras cetățenia românească. Conducerea penitenciarului a refuzat cererea deținutului, motivând că a înaintat această solicitare Ambasadei Republicii Arabe Siriene, însă nu a primit niciun răspuns.
În vârstă de 62 de ani, Omar Hayssam a fost condamnat la 23 de ani de închisoare, în urma contopirii celor cinci dosare în care a fost găsit vinovat.
În dosarul răpirii jurnaliștilor, Hayssam a primit 20 de ani de închisoare, iar pentru fuga din țară a mai primit un ”bonus” de doi ani.
Celelalte dosare sunt pentru infracțiuni economice, cu un prejudiciu de peste 20 de milioane de euro: ”Manhattan” (23 de ani și 4 luni), ”Volvo Truck” (16 ani) și ”Foresta Nehoiu” (3 ani).
Omar Hayssam are pe rol și o cerere de liberare condiționată, care a fost respinsă la finalul anului 2024. În februarie, urmează să se judece contestația, la Tribunalul Ilfov.