OMS a tras un semnal de alarmă cu ocazia Zilei Mondiale a Siguranței Pacienților, subliniind faptul că lucrătorii din domeniul sănătății care își desfășoară activitatea într-un mediu nesigur și stresant sunt mai predispuși la erori care au ca rezultat periclitarea siguranței pacientului.
Siguranța pacientului este o disciplină care a apărut odată cu evoluția în complexitate a sistemelor de îngrijire a sănătății și creșterea cazurilor de rănire a pacientului în instituțiile de îngrijire a sănătății. Aceasta își propune să prevină și să reducă riscurile, erorile și prejudiciile produse pacienților în timpul acordării asistenței medicale.
Se estimează că există un risc de 1 din 3 milioane de a muri în timpul călătoriei cu avionul. Prin comparație, riscul de deces al pacientului cauzat de un accident medical care poate fi prevenit în timp ce beneficiază de asistență medicală, este estimat la 1 din 300.
Pandemia de COVID-19 a dezvăluit provocările și riscurile uriașe cu care se confruntă lucrătorii din domeniul sănătății la nivel global.
„Pandemia de COVID-19 ne-a reamintit tuturor rolul vital pe care îl joacă lucrătorii din domeniul sănătății pentru ameliorarea suferințelor și a vieții în siguranță”, a declarat dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus, directorul general al OMS. „Nicio țară, spital sau clinică nu își poate menține pacienții în siguranță decât dacă îi menține pe lucrătorii săi în siguranță. Carta OMS privind siguranța lucrătorilor din domeniul sănătății este un pas către asigurarea faptului că lucrătorii din domeniul sănătății beneficiază de condiții de muncă, instruire, salariu și respectul pe care îl merită în condiții de siguranță.”
În plus față de riscurile fizice, pandemia a pus niveluri extraordinare de stres psihologic asupra lucrătorilor din domeniul sănătății expuși la condiții de cerere ridicată timp de ore lungi, trăind în frica constantă de expunere la boli în timp ce sunt separați de familie și se confruntă cu stigmatizarea socială.
Înainte de apariția COVID-19, profesioniștii din domeniul medical aveau deja un risc mai mare de sinucidere în toate părțile lumii. O analiză efectuată în rândul profesioniștilor din domeniul sănătății a constatat că unul din patru suferă de depresie și anxietate, iar unul din trei a suferit de insomnie în timpul pandemiei de COVID-19. OMS a semnalat recent o creștere alarmantă a rapoartelor de hărțuire verbală, discriminare și violență fizică în rândul lucrătorilor din domeniul sănătății în contextul COVID-19.
Organizația Mondială a Sănătății a lansat o cartă prin intermediul căreia solicită guvernelor să ia măsuri pentru a proteja mai bine lucrătorii din domeniul sănătății.
Documentul cuprinde cinci pași pentru îmbunătățirea siguranței lucrătorilor din domeniul sănătății și a siguranței pacientului:
În România, Ministerul Sănătății precizează că a luat măsurile necesare și a demarat acţiuni urgente de investiții pentru pregătirea unităților sanitare în vederea îngrijirii pacienților infectați cu noul coronavirus, dar și pentru asigurarea siguranței personalului medical.
“Pandemia cu virusul SARS-CoV-2 a dezvăluit provocările uriașe și riscurile pentru lucrătorii în sănătate. Mulțumesc, încă o dată, personalului medical pentru implicare și munca depusă, în special în această perioadă. Urez sănătate celor 2.900 colegi care au nevoie de asistență medicală fiind infectați cu noul coronavirus. Gândul meu se îndreaptă și către familiile celor care au pierdut lupta”, este mesajul ministrul Sănătății, Nelu Tătaru cu ocazia Zilei Mondiale a Siguranței Pacienților.