Pe măsură ce mandatul lui Klaus Iohannis la Cotroceni se apropie de final, ANAF-ul face primele mișcări pentru recuperarea sumelor obținute din închirierea unei case din centrul Sibiului, în posesia căreia primul proprietar a intrat fraudulos.
Este vorba despre casa din strada Nicolae Bălcescu, nr 29, Sibiu, pe care Klaus Iohannis a închiriat-o timp de 17 ani către Raiffeisen Bank și pentru care a obținut o sumă cuprinsă între 260.000 de euro și 320.000 de euro.
Administrația Județeană a Finanțelor Sibiu a dat-o în judecată pe Rodica Baștea, o româncă plecată în Statele Unite, care deține o jumătate din casa din Nicolae Bălcescu, nr 29. Obiectul procesului este ”constatare nulitate act juridic”. Potrivit datelor FANATIK, litigiul se referă la desființarea unui certificat de moștenitor pe baza căruia Rodica Baștea a moștenit de la soțul ei, printre altele, și casa din strada Nicolae Bălcescu.
În cazul în care va fi admisă acțiunea, statul român va putea trece la rectificarea de carte funciară și preluarea imobilului în proprietate. Următorul pas ar fi recuperarea sumelor obținute din chirii. Potrivit Rise Project, ar fi vorba de circa 640.000 de euro, împărțiți în mod egal între familiile Baștea și Iohannis.
Imobilul are o poveste lungă și încâlcită. Eliseu Ghenea, un frizer din Porumbacu de Jos, care s-a îmbogățit în America, a cumpărat mai multe imobile în Sibiu, printre care și două imobile care aveau să ajungă la familia Iohannis: în Magheru 35 și în Bălcescu 29.
Casele au fost naționalizate de comuniști și apoi revendicate, după 1989, de un presupus moștenitor, Nicolae Baștea, care s-a recomandat drept nepot al lui Ghenea. La rândul lui, Baștea lasă moștenire cele două case unor rude din America și familiei Lăzurcă (numele de fată a lui Carmen Iohannis).
Astfel, pentru casa din Magheru, nr 35, moștenitori devin:
Pentru casa din Nicolae Bălcescu nr 29:
Imediat după ce câștigă casa din strada Nicolae Bălcescu, Baștea vinde jumătate din imobil soților Klaus și Carmen Iohannis, pe o sumă infimă, de doar 3.200 de dolari. În 2010, Baștea Ioan moare în SUA, iar moștenirea e preluată de văduva acestuia, Rodica.
Între timp, foștii chiriași ai caselor, care fuseseră aruncați în stradă, reușesc să demonstreze în instanță că Nicolae Baștea nu era nepotul direct al lui Eliseu Ghenea, ci al soției sale, Maria Baștea. Mai mult, testamentul care a stat la baza retrocedării s-a dovedit a fi fals, purtând două tipuri diferite de scris.
Între timp, Klaus Iohannis transformase fosta librărie din centrul Sibiului în sediu de bancă, iar din banii obținuți din închirierea acestuia și-a cumpărat alte cinci case.
Înainte să piardă definitiv casa, Iohannis a promis că va înapoia banii imediat după o decizie finală a instanței. Acest lucru nu s-a întâmplat, iar Rodica Baștea a continuat seria de procese care au întârziat punerea în proprietate a statului.
Rodica Baștea mai avea un singur proces împotriva statului român, pe casa din Magheru nr 35, care a fost respins la data de 24 septembrie 2024, la ICCJ. Pentru cealaltă casă, din Nicolae Bălcescu nr 29, statul a câștigat definitiv în urmă cu trei ani.
Problema este că ANAF a ”uitat”, la vremea respectivă, să ceară deființarea certificatul de moștenitor prin care Rodica Baștea a primit de la defunctul ei soț jumătatea păstrată din casa soților Iohannis (Ioan Baștea a murit în 2010, iar succesiunea a fost făcută în 2012). A făcut-o cu întârziere de un an, așa că cererea a fost respinsă pe motiv de perimare.
Chiar și așa, în cererea consultată de FANATIK, ANAF amintește de falsul comis în documente oficiale de cei care le-au vândut casa soților Iohannis, din strada Nicolae Bălcescu, nr 28.
”Actul jurisdicţional menţionat mai sus, prin care s-a constatat nulitatea absolută a certificatului de moştenitor nr.90/1999 pentru cauza ilicită şi fraudă la lege, ambele având ca numitor comun reaua credinţă a părţilor, se bucură de autoritate de lucru judecat, aspect reţinut de Curtea de Apel Brașov în considerentele Deciziei civile nr. (…)/R/12.11.2015 pronunţată în dosarul nr. (…)/62/2014, instanţa de apel a reţinut corect că certificatul de moştenitor nr.90/1999 a fost constatat nul pentru cauza ilicită şi fraudă la lege, motivul nulităţii absolute fiind redat expres în considerentele deciziei civile nr. (…)/01.02.2005 a Tribunalului Brașov reţinută cu putere de lucru judecat şi în prezenta cauză. (…)”, se arată în cererea făcută de ANAF în anul 2022.
Având în vedere această situație, ANAF va trece la recuperarea banilor din chirii.