Opoziția vrea să limiteze numărul de mandate pentru șefii serviciilor secrete. Cine ar putea fi vizat de noua lege

Un proiect de lege, inițiat de deputatul USR Emanuel Ungureanu, propune modificarea mai multor legi ce vizează funcționarea serviciilor secrete din România prin introducerea unei prevederi care să limiteze la două numărul de mandate al șefilor acestor instituții. Instituțiile vizate sunt cele bine-cunoscute Serviciul Român de Informații (SRI), Serviciul de Informații Externe (SIE) și Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) dar și serviciile de informații ale armatei (Direcția Generală de Informații a Apărării) și cel al Ministerului de Interne (Direcția Generală de Protecție Internă).

Număr limitat de mandate pentru șefii serviciilor secrete

USR a avut, după ce Cătălin Drulă a preluat conducerea partidului, un mesaj centrat pe influența serviciilor secrete în rândul partidelor politice. Acum, deputatul Emanuel Ungureanu a depus un proiect de lege prin care urmărește limitarea la două a numărului de mandate a șefilor serviciilor secrete din România. Sunt vizați șefii tuturor celor cinci servicii secrete, SRI, SIE, STS, DGIA și DGPI.

Practic, la fiecare lege privind funcționarea acestor instituții se introduce un nou articol/ paragraf în care se stipulează direct cum că „Mandatul directorului Serviciului Român de Informații (în cazul SRI -n.r.) este de patru ani și poate fi reînnoit o singură dată”. Propunerea a intrat în circuitul parlamentar la începutul lunii septembrie, urmând să fie dezbătută la Camera Deputaților, prima cameră sesizată.

Expunerea de motive a proiectului legislativ este o linie de argumentare ce subliniază importanța serviciilor secrete pentru siguranța națională a unui stat, însă sunt subliniate riscurile ca șefii acestor instituții să ajungă să abuzeze de poziția și funcția avută. „Serviciile de informații joacă un rol crucial în asigurarea securității naționale (…) Integritatea și eficiența acestor instituții sunt esențiale pentru stabilitatea și integritatea statului. Totuși, concentrarea excesivă de putere în mâinile unei singure persoane pe o perioadă îndelungată poate conduce la riscuri de corupție, abuz de putere și diminuarea transparenței”, se arată în documentul citat.

Digi24.ro

Scenariu incredibil: Hassan Nasrallah a fost marcat printr-o strângere de mână cu o substanță pentru a fi localizat

Limitarea la două a mandatelor șefilor acestor instituții este văzută ca o măsură nu doar să reducă riscurile ca persoanele ajunse în aceste funcții să fie corupte de puterea asociată cu aceste posturi, dar și ca o măsură care are rolul de a aduce periodic un suflu nou în aceste structuri.

„Mandatele limitate împiedică directorii serviciilor secrete să acumuleze excesiv de multă putere, reducând astfel riscul de abuzuri și asigurând un echilibru în exercitarea autorității. Prin rotația periodică a liderilor se descurajează crearea unor rețele de influență care pot duce la practici corupte și la utilizarea resurselor instituției în scopuri personale sau politice.

Schimbarea periodică a liderilor aduce perspective noi și idei inovatoare, esențiale pentru adaptarea la noile provocări și tehnologii în domeniul securității naționale. Un nou lider poate introduce practici și strategii moderne, adaptate la contextul actual, eliminând inerțiile și rutinele ineficiente”, se arată în expunerea de motive unde este menționat faptul că limitarea mandatelor este o practică comună în democrațiile avansate, „menită să prevină dictatura și să protejeze principiile statul de drept”.

În motivare nu se precizează dacă alte democrații au astfel de prevederi explicite sau este mai degrabă o cutumă instituțională, la fel cum nu sunt oferite exemple despre practicile pe care aceste democrații avansate le au în materie.

Digisport.ro

”Totul s-ar termina cu o bombă în centrul Londrei”. A depășit orice limită: ”Voi spune lucruri pe care nu am voie să le spun”

Aviz negativ de la Consiliul Legislativ

Proiectul de lege are avizul pozitiv al Consiliului Economic și Social, însă a primit, în mod surprinzător, aviz negativ de la Consiliul Legislativ, instituția condusă de Florin Iordache. Asta pentru că instituția condusă de fostul ministru al justiției din era Dragnea nu se pronunță asupra oportunității soluției legislative.

Motivul invocat pentru avizul negativ este lipsa unei fundamentări temeinice, lipsind consultările în vederea elaborării – presupunem că este vorba de părțile afectate, anume serviciile secrete.

„Or, din redactarea Expunerii de motive nu reiese că soluțiile preconizate au fost precedate de o temeinică fundamentare și nici că acestea respectă structura (…) nefiind prezentate, printre altele, nici informații cu privire la consultările derulate în vederea elaborării proiectului și nici la măsurile de implementare pe care le presupune aplicarea noului act normativ. Argumentele enumerate succint în instrumentul de prezentare și motivare nu reflectă în integralitatea lor soluțiile legislative preconizate”, se arată în avizul dat de către Consiliul Legislativ.

Mai exact, documentul Consiliului dă exemplu faptul că în expunerea de motive „nu se face nicio referire la situația din prezent în care, atât numirea cât și eliberarea din funcție a șefilor SRI, SIE, SPP sau STS se face printr-o procedură clară”, fără a explica însă cum este afectată procedura de numire sau cea de destituire în cazul limitării la două mandate.

Cine ar fi vizat astăzi de noua lege

Astăzi, dacă legea propusă de deputatul USR ar fi în vigoare doar unul dintre șefii serviciilor secrete ar intra sub incidența ei. Este vorba de actualul șef al SPP, generalul Lucian Pahonțu, numit în funcție în decembrie 2005. Practic, acesta a reușit să rămână în fruntea unuia dintre cele mai influente structuri în timpul celor două mandate ale președintelui Băsescu dar și ale președintelui Iohannis.

La niciun alt serviciu secret nu avem un șef care să fi depășit cele două mandate. La SRI, după demisia lui Eduard Hellvig în luna iulie a anului trecut, șef interimar a rămas generalul Răzvan Ionescu. Practic, președintele Iohannis a refuzat să facă o altă nominalizare în ultimul său an de mandat, lăsând această sarcină în seama viitorului președinte.

Practic, istoria post-decembristă ne arată că fiecare președinte a venit cu propriile nominalizări în fruntea acestor servicii. Ion Iliescu l-a avut pe Virgil Măgureanu până în 1997, Emil Constantinescu pe Costin Georgescu, din 1997 până în 2000, apoi Radu Timofte în al doilea mandat întreg al lui Iliescu, George Maior în mandatele lui Băsescu (după un scurt interimat al lui Coldea) și Hellvig în mandatele lui Iohannis. Practic, aici ar fi cu adevărat efectele imprevizibile ale actualei legi, în condițiile în care mandatele de patru ani nu s-ar suprapune cu mandatele de cinci ale ale președintelui.

Situația a fost oarecum similară și la SIE. Serviciul a fost condus între 1992 și 1997 de Ioan Talpeș, Cătălin Harnagea până în 2001 și Gheorghe Fulga până în 2006 (deci doi ani din mandatul lui Băsescu). Fostul președinte a făcut mai multe numiri la acest serviciu, Claudiu Săftoiu, Mihai Ungureanu sau Teodor Meleșcanu (toți între lungile interimate ale generalului Silviu Predoiu), în timp ce Iohannis i-a numit pe Mihai Ungureanu, care a demisionat din motive de sănătate, și Gabriel Vlase în 2018.

În ceea ce privește DGIA, serviciul de informații al armatei, acesta este condus de generalul Petru Băiceanu, numit în această funcție în urmă cu doi ani. Anterior, timp de 9 ani, începând cu 2013, serviciul fusese condus de generalul Hăpău. DGPI, serviciul secret al Internelor, este condus de generalul Tiberiu SIlviu Dumitrache, numit în funcție în septembrie 2021, iar STS-ul de generalul Sorin Bălan, numit în funcție în mai 2020.

Proiectul legislativ al deputatului Ungureanu a mai fost semnat, în calitate de co-inițiator, doar de un singur alt deputat, Diana Stoica, tot de la USR.