Optimism fără margini în proiectul de buget pentru 2023. „Trăiesc într-o realitate paralelă, unde datele economiei reale nu contează”

Nu doar că autoritățile estimează o creștere a încasărilor bugetare din impozitul pe profit, din TVA-ul colectat, dar și o creștere a numărului de locuri de muncă, asta în condițiile în care predicțiile pentru inflația de anul trecut este mai mică decât estimările Băncii Naționale.

Optimism fără margini în proiectul de buget pe 2023

Ministerul Finanțelor a publicat, marți seară, pe site-ul instituției proiectul de buget pentru anul 2023, asta în condițiile în care, conform legii, proiectul Legii Bugetului trebuia trimis Parlamentului până la data de 15 noiembrie, după ce a trecut prin două lecturi la Guvern, prin Comisia de dialog social, și să primească avizul Consiliului Economic și Social, dar și pe cel al Consiliului Legislativ.

Dincolo de aceste termen rar respectate, proiectul pentru bugetul de anul viitor se remarcă, potrivit economiștilor, și printr-un supra-optimism în ceea ce privește evoluția economiei românești. Asta în contradicție cu raportul privind situația macroeconomică pe anul 2023, unde specialiștii Ministerului Finanțelor susțin că „principiile de bază ale acestui proiect de buget sunt: transparența, realismul, evitarea risipei banului public, modernitatea”.

Astfel, per total, bugetul pe 2023 este construit pe un produs intern brut de 1.552,1 miliarde lei, având la bază o creștere economică de 2,8%. În ceea ce privește inflația, estimarea este de o medie lunară de 9,6%, în condițiile în care în acest an a fost de 13,5%, o creștere cu 77.000 de numărului de angajați și o scădere cu 120.000 a numărului de șomeri. În ceea ce privește salariile, dacă în 2022 a fost înregistrată o scădere cu 2% a câștigului salarial real, pentru anul viitor este preconizată o creștere cu 1,7% și cu 4,7% în anul 2024, astfel încât salariu mediu brut lunar să ajungă de la 6.120 de lei la 6.789 de lei.

Digi24.ro

O femeie bolnavă de cancer a decis să se mute împreună cu familia în „zona albastră” din Costa Rica, iar viața ei s-a schimbat complet

La fel de impresionante sunt și estimările privind veniturile bugetare, estimate să ajungă la 34,77% din PIB, asta în condițiile în care în prezent autoritățile colectează circa 27%. Mai mult, autoritățile estimează creșteri impresionante în ceea ce privește contribuțiile de asigurări sociale, estimate să ajungă la 30% din venituri, și la fel în cazul TVA și al fondurilor europene ce vor reprezenta nu mai puțin de 13,2% din totalul veniturilor. „Cele mai mari ponderi în cadrul veniturilor bugetare în anul 2023 le înregistrează contribuțiile de asigurări sociale (30,1% din total venituri), urmate de TVA(21,1 %) sume primite de la UE (13,2% din total venituri), și accize (7,1 %)”, se arată în raportul Ministerului Finanțelor.

Banii europeni, soluția de avarie

Economiștii sunt de părere că procentul fondurilor europene estimate a intra în economia României în anul viitor poate menține economia țării pe plus în ciuda unei recesiuni la nivel global. Profesorul de economie Bogdan Glăvan este de părere că această cifră poate acoperi însă lipsa unor reforme în administrația publică și a unor politici economice eficiente, oferind în final pozitiv.

„Suntem la confluența a doi factori care se bat cap în cap: încetinirea economică la nivel global, care ne va afecta și deja se vede acest lucru, influența crizei energetice, iar pe cealaltă parte este influența pozitivă a intrării fondurilor europene. Din acest motiv e destul de greu să vezi în ce parte va înclina balanța. România beneficiază de sume uriașe – 13% din veniturile bugetare se estimează că vor fi fonduri europene.

Cred că vorbim de circa 70 de miliarde de lei, asta înseamnă cam toate încasările din impozitul pe profit. Este o intrare uriașă de fonduri care, în măsura în care vor fi cheltuiți, vor contrabalansa această încetinire economică. Desigur, asta nu înseamnă că e o evoluție în agregat”, a declarat, pentru FANATIK, Bogdan Glăvan.

Digisport.ro

A venit reacția soțului, după ce o jurnalistă celebră s-ar fi sărutat cu alt bărbat în fața a 20.000 de oameni

În ceea ce privește creșterea încasărilor din TVA, creștere de 1% în procente, Ministerul Finanțelor susține că aceste venituri suplimentare vor fi generate de majorarea cotei reduse de TVA de la 5% la 9% pentru activitățile de cazare hotelieră, serviciile de restaurant și de catering; majorarea cotei reduse de TVA de la 9% la 19% la băuturile nealcoolice care conțin adaos de zahăr; aplicarea cotei reduse de TVA de 5% pentru achiziția unei singure locuințe a cărei valoare nu depășește suma de 600.000 lei.

Profesorul Bogdan Glăvan este de părere că estimarea încasărilor din TVA pare să fie mult prea optimistă în contextul încetinirii presiunilor inflaționiste, iar autoritățile mizează pe o creștere similară a încasărilor provenite din colectarea TVA-ului. Mai mult, acesta subliniază că Ministerul Finanțelor a venit cu o altă estimare a ratei inflației decât BNR, care în luna noiembrie a modificat în creștere prognoza pentru 2023.

„E greu de imaginat ce anume a stat la baza acestei estimări și e important de văzut asta pentru că Guvernul își propune în continuare o consolidare bugetară, consolidare ce anul acesta a fost realizată prin inflație. Inflația a ajutat autoritățile și pe partea de venituri și pe partea de cheltuieli, adică a umflat sumele încasate de stat din taxe și impozite, iar pe partea de cheltuieli a devalorizat sumele de plătit.

Anul trecut povestea se menține la fel. Ei spun că ponderea cheltuielilor cu personalul, salariile bugetarilor, și cu pensiile vot continua să scadă. Deci printr-o politică de austeritate intenționează să meargă către un deficit bugetar mai mic, însă va fi greu – orice punct de PIB câștigat la deficit de acum încolo va fi foarte greu pentru că inflația se oprește. Altfel, suntem anunțați că rata inflației în acest an va fi de 15,2% și anul viitor de 8%, în condițiile în care BNR a revizuit în sus estimările, la 16,3% și 11,2%. La fel și cu numărul șomerilor”, a mai precizat, pentru FANATIK, economistul Bogdan Glăvan.

Și profesorul de economie Cristian Păun este de părere că o estimare de 8% pentru inflație este extrem de nerealistă în condițiile în care chiar BNR merge pe o inflație de două cifre în anul următor.

„8% doar pentru inflație? Cam nerealist rău. Deloc precaut. Asta în condițiile în care vom termina anul cu o inflație de peste 16%, și aia scoasă greu din laboratoarele INS să nu fie mai mare. Și fără efectul prețurilor din energie și gaz plafonate și cel de la combustibili compensat parțial la pompă. Când dispar astea, pe la jumătatea anului viitor, vom avea ceva complicații. BNR a dat ca sigur că nu scăpăm de inflație de două cifre anul viitor. 10-11% pe 2023. Și eu cred la fel, sunt chiar mai pesimist, adică realist”, a scris acesta pe pagina sa de Facebook.

Pesimism în ceea ce privește economia reală

Analiștii economici sunt de părere că la nivelul economiei reale există mai degrabă pesimism cu privire la evoluția economiei și că cifrele Guvernului nu pot fi justificate. Analiștii financiari nu văd posibilă o astfel de creștere economică, însoțită de o creștere a veniturilor, a numărului angajaților în condițiile în care economia mondială intră în recesiune iar absorbția fondurilor europene este mai degrabă un vis, în condițiile în care statul nostru a fost mereu deficitar la acest capitol.

„Am primit proiectul acesta de buget ca un joc de rebus. Încercăm să ne dăm seama care sunt soluțiile celui care a realizat acest joc, dar nu le comunică și public. De unde această creștere economică, de unde o scădere a inflației, de unde o creștere a numărului angajaților din economie cu 77.000 într-un an 2023 în care mare parte din economia mondială, nu numai europeană, se va afla în recesiune. E un an dificil, se simt deja în economia reală efectele inflației, se simt în scăderea consumului, în scăderea creditării, iar autoritățile vin cu o versiune extrem de optimistă, parcă dintr-o realitate în care trăim noi ceilalți, legată de evoluția economică.

Am senzația că cei care au realizat acest proiect de buget trăiesc într-o realitate paralelă în care datele reale din economie par să nu conteze. Nu contează decât estimările privind închiderile unor încheieri bugetare, iau în calcul niște estimări superoptimiste legate de absorbția fondurilor europene, ceea ce nu am dovedit până acum, iau în calcul o creștere semnificativă a încasărilor la buget, cu 22%. De unde Dumnezeule să-ți crească veniturile bugetare cu 22% altfel decât din inflație?”, a declarat, pentru FANATIK, economistul Adrian Negrescu care susține că Guvernul și-a luat mult prea în serios rolul de „optimist de serviciu” și că situația reală a execuției bugetare va ieși la iveală la cele două rectificări bugetare.

Mai mult, acesta este de părere că economia reală nu trece printr-un moment de optimism ce pare să-i fi cuprins pe experții Guvernului Ciucă. „Firmele și populația abia se descurcă cu banii, consumul s-a prăbușit pe fondul inflației, construcțiile înregistrează un recul puternic ce va fi amplificat în 2023 de creșterea tva la locuințele noi etc. Semnale pozitive nu prea sunt într-o economie aflată la limita de avarie. Dimpotrivă. De la 1 ianuarie vin noi taxe pentru mediul de afaceri”, este de părere economistul Adrian Negrescu.

Pe de altă parte, economiștii avertizează că o viziune supra-optimistă a finanțelor publice ne poate expune la o riscuri, lăsând o mult prea mică arie de manevră autorităților în astfel de situații.

„Cu siguranță în momentul în care vii cu o estimare optimistă te expui unui risc. Dacă creșterea economică nu va fi aceea, dacă vor interveni cheltuieli neprevăzute, dacă vei avea proteste sociale, oameni care vor cere majorări salariale – deci autoritățile nu și-au lăsat o marjă de manevră. O companie nu vine cu un astfel de buget, când ai tu firma ta nu-ți furi singur căciula în acest mod.

Vedem că ei estimează că vor colecta mai mult, se estimează o creștere de 13% a contribuțiilor sociale, crește și numărul de angajați, crește și salariul net în același ritm ca anul ăsta – toate aceste previziuni sunt cu câte un semn de întrebare. Statul nu e o întreprindere privată, el pune întâi cheltuielile și apoi dă din pix veniturile astfel încât să rezulte deficitul cu care să se laude”, a precizat, pentru FANATIK, profesorul de economie Bogdan Glăvan.

Potrivit acestuia marea problemă cu acest proiect de buget e faptul că autoritățile continuă „politica de cârpeală”, adică o politică prin care se merge doar pe soluții temporare cu ignorarea completă a problemelor pe termen lung, așa cum este de exemplu sistemul de pensii.

„Problema strategică a finanțelor publice este că nu poți să prostești pe toți tot timpul. În momentul în care nu faci o reformă a statului, și marile sisteme publice rămân aceleași – adică sistemul de pensii care va avea cheltuieli din ce în ce mai mari, companiile de stat care nu aduc bani la buget, cu excepția celor din energie – nu ai făcut reforma pensiilor speciale, întreții un număr mare de angajați, etc., atunci nu faci decât să tragi de timp. 

Peste câțiva ani situația va fi mult mai proastă, aceasta nu e o manieră responsabilă de a gestiona finanțele publice. Tot ce faci în esență este să cârpești ce te interesează acum, adică anul 2023, și oricum minți și estimezi din burtă ca să ai să cheltuiești. După noi potopul. Istoria recentă ne arată că acest potop chiar vine, și atunci va fi și mai rău”, a mai precizat Bogdan Glăvan pentru FANATIK.