Orașele mai mici sau mai mari din România au, dincolo de diferențe specifice, anumite lucruri în comun.
Dacă știi unde să mergi, vei găsi mai devreme sau mai târziu unele dintre aceste puncte comune, cum ar fi garajele dintre blocuri.
Însă, dacă vrei să le mai prinzi în picioare, ar trebui să te grăbești, deoarece din ce în ce mai multe orașe din România au pus gând rău acestei moșteniri a unor vremuri apuse, dar nu uitate.
Unii ar putea afirma și poate pe bună dreptate, cel puțin la prima vedere, că garajele ”comuniste” sunt prezente doar în orașele mai mici, poate monoindustriale, care au rămas cumva în urmă în cursa dezvoltării post-decembriste.
Și totuși, există și contra-exemple, cum ar fi cel al Cluj-Napocăi. Deși orașul este între cele mai dezvoltate din țară, încă se mai găsesc aproximativ 10.000 de astfel de incinte între blocurile din municipiu. Vor dispărea, încetul cu încetul, așa cum dispar treptat și din multe alte orașe ale României.
Deși li se spune comuniste, doar o mică parte dintre acestea au fost construite în anii respectivi. Cea mai mare parte a garajelor de pe domeniul public au apărut în anii ’90, unele cu, iar altele fără autorizație de construcție. Dintre cele din urmă, mare parte au dispărut, însă primăriile încearcă în continuare să scape de această moștenire.
Cel mai frapant aspect cu privire la garajele dintre blocuri este faptul că majoritatea acestora nu își mai îndeplinesc destinația inițială, aceea de garaj pentru un automobil. Românii le-au transformat în tot felul de spații de depozitare, unde ”găzduiesc” pe perioadă nedeterminată toate lucrurile care nu le mai încap în apartamente, unde așează murăturile pentru iarnă și unde au, în cazuri mai extreme, depozite de lemn de foc sau chiar cotețe.
Primăriile din țară se apropie de capătul răbdărilor în ceea ce privește garajele dintre blocuri și multe au decis să pună punct acestei practici de extindere a apartamentului cu o debara uriașă în exteriorul clădirii.
Multe primării au renunțat la prelungirea contactelor de cesiune, întocmite de obicei pentru 25 de ani. S-a recurs la contracte de închiriere cu durată fixă, de un an, care prevăd și că aceste garaje pot fi eliminate în cazul în care Primăriile demarează programe de investiții în zonele respective.
În mod evident, deținătorii de garaje nu văd cu ochi buni astfel de decizii și invocă tot felul de motive pentru a-și argumenta nevoia unui garaj. Unii se plâng că automobilele le vor fi afectate de grindină, în vreme ce alții recurg la argumente mai simple, cum ar fi că ”până acum n-a deranjat pe nimeni.”
Acum opt ani, autoritățile locale din Timișoara aveau de-a face cu peste 8.500 de garaje, dintre care ceva mai bine de o treime erau ilegale. La momentul respectiv, în loc să le dărâme, oficialii s-au străduit să-i ajute pe proprietari să intre în legalitate cu garajele.
Ani mai târziu a început și demolarea garajelor din Timișoara, iar în prezent, Dominic Fritz, actualul edil, continuă acest proces anevoios. Dacă, în principiu, ideea demolării garajelor este eliberarea de spațiu pentru parcări, Fritz dorește o abordare diferită și vrea ca între blocuri să apară și spații verzi, parcuri și locuri de joacă.
Și totuși, însuși Dominic Fritz părea că ține partea garajelor inestetice, propunând ca durata contractelor de închiriere să fie prelungită la 3 ani, în loc de un an. În urma valului de critici apărut ca urmare a acestei propuneri, primarul a renunțat la proiectul de hotărâre.
Din cifrele disponibile pe internet, pare că în ultimii opt ani au dispărut doar aproximativ 1.300 de garaje.
Și în Cluj-Napoca dispar garajele construite pe domeniul public, cu toate că nici Emil Boc n-a fost prea dornic să treacă la fapte. În 2014, acesta declara că începând cu ”anul viitor” va începe demolarea garajelor. În 2015, autoritățile locale căutau soluții pentru a-i ajuta pe posesorii garajelor să le păstreze în continuare. Mai rău, chiar și cei care nu dețineau autoturisme își puteau prelungi contractele de închiriere.
Lucrurile au început să se miște, între timp, iar în urmă cu doar câteva zile Primăria și-a luat angajamentul de a dărâma 1.000 de garaje doar în luna septembrie. Procesul este anevoios, conform informațiilor din primărie, deoarece demolarea este însoțită și de reamenajarea spațiilor.
Și în Galați se demolează garaje cu spor, iar în luna februarie a anului curent, autoritățile anunțau lucrări de modernizare în nu mai puțin de 13 cartiere din oraș. Și aici, lucrurile au început să se miște în jurul anului 2014.
Conform informațiilor prezentate de romanialibera.ro, în primii 18 ani după comunism au apărut mai bine de 5.800 de garaje, iar în perioada 1992 – 2000, autorizațiile de construire se eliberau contra sumei ”modice” de 300 de dolari, la plic. Garajele își mai schimbă și proprietarii, tot pe sub mână, astfel că prețurile pentru o astfel de cămară sau debara ajungeau chiar și la 10.000 de euro.
La vremea respectivă, autoritățile se temeau că ar pierde din voturile proprietarilor de garaje și evitau să dărâme construcțiile, însă ajunși în vremuri ceva mai moderne, edilul și consilierii locali caută metode de modernizare a orașului.
Și la Oradea, lucrurile se mișcă împotriva garajelor, astfel că toate aceste structuri ar trebui să dispară din oraș în următorii trei ani. Edilul Florin Birta afirmă că demolările au început încă de acum 12 ani și că se apropie de final.
Nici garajele din Pitești nu mai au viață lungă. Unele au dispărut de-a lungul anilor, însă sunt câteva zone în care aceste construcții încă fac umbră pământului, majoritatea covârșitoare a acestora fiind folosite ca spații de depozitare.
Aici, însuși primarul Cristian Gentea a mers pe teren pentru a vedea situația garajelor și a descoperit că cea mai mare parte a proprietarilor de garaje nu aveau și automobile. Primarul a afirmat că s-a și întâlnit cu doi proprietari, care au declarat că ”nu plătesc nimic de 25 de ani.” Edilul nu a fost de acord cu termenele lungi de evacuare propuse de proprietari, astfel că de la 1 septembrie, garajele vor fi demolate, iar până la iarnă, zona va fi reamenajată, astfel încât să nu mai arate ca un ghetou, după cum tocmai primarul nota.
Garajele încep să dispară și din orașe mai mici, cum ar fi Câmpulung-Muscel. Elena Lasconi, edilul orașului, și-a asumat că vor dispărea toate garajele din oraș în timpul mandatului său; aproximativ 1.200 de construcții, dintre care aproximativ o cincime clandestine, trebuie să dispară.
Aceasta afirmă că se va lucra în patru etape, începând cu garajele ridicate ilegal, despre care Lasconi afirmă că ar fi chiar mai multe decât cele deja identificate. Primarul chiar face o propunere proprietarilor de garaje; cei care își vor demola de bunăvoie structurile vor avea posibilitatea de a lua fierul vechi spre a-l valorifica. Pe de altă parte, persoanele rău-voitoare nu vor primi locuri de parcare în locul garajelor demolate.
La Târgu Neamț, un alt oraș unde se lucrează la demolarea garajelor, au apărut construcții și mai interesante. După cum relatează și arată ziartarguneamt.ro, unii și-au construit chiar și beciuri în garaje, în vreme ce alții, mai ambițioși, au migrat în sus și au construit chiar mansarde cu fereastră.
Nici tulcenii posesori de garaje nu se vor mai putea bucura prea mult timp de acestea. La începutul acestui an, Primăria a decis să elimine aceste construcții de pe spațiul public. Pentru că o parte dintre acestea sunt construite ilegal sau nu mai au autorizații de construire valabile, autoritățile vor începe cu acestea. Ulterior, etapizat, vor fi demolate și altele.
Zeci de mii de alte garaje din orașele României așteaptă la rând să fie demolate. Procesul va mai dura ani buni, iar orașele mici vor fi cele mai dezavantajate, cel puțin cât timp nu apar planuri de investiții în zonele ce urmează să fie dezafectate. Cert este că garajele sunt deja parte a unei epoci trecute și că, mai devreme sau mai târziu, vor rămâne doar în memoria colectivă.