News

Orașele din țară, fără medici specialiști. „Oamenii vor stabilitate și civilizație, iar asta înseamnă București”

Tot mai multe spitale din țară se confruntă cu dificultăți reale în a atrage medici specialiști, aceștia preferând Capitala și alte două, trei mari orașe din țară
09.11.2022 | 13:33
Orasele din tara fara medici specialisti Oamenii vor stabilitate si civilizatie iar asta inseamna Bucuresti
Salariile mari nu reprezintă soluția la toate problemele sistemului. Sursa foto: colaj Fanatik
ADVERTISEMENT

Tot mai multe spitale din țară, din afara Capitalei și a marilor centre universitare, au dificultăți în a atrage medici specialiști, ducând la situații în care secții întregi rămân închise din cauza lipsei medicilor.

Fără medici specialiști în orașele din țară

Săptămâna trecută Unitatea de Primiri Urgențe din Călan, județul Hunedoara, s-a redeschis după ce autoritățile au reușit să angajeze un medic specialist. Secția va funcționa însă cu program redus, pentru că nu s-a reușit ocuparea celor două posturi, însă acest lucru se întâmplă în contextul în care întreaga secție a fost închisă în ultima lună din cauza lipsei medicilor în condițiile în care la ultimele trei concursuri nu s-a prezentat niciun candidat.

ADVERTISEMENT

La fel, în urmă cu două săptămâni Spitalul Municipal Mangalia anunța suspendarea liniei de gardă pentru pediatrie tot din cauza lipsei de personal, anunțând că poate asigura urgențele doar de luni până vineri între orele 08-14, în rest acestea urmând a fi direcționate spre Constanța. Situația în toată regiunea este una critică: spitalele din Mangalia și Medgidia au rămas din această vară fără singurii cardiologi angajați, la Tulcea se caută de ani întregi medici pediatri și neonatologi. La fel, tot în Constanța, la spitalul din Hârșova nu mai există niciun medic neurolog.

Situația este similară peste tot în țară. La Buzău, Spitalul Județean de Urgență Buzău din 15 septembrie secția de cardiologie a fost închisă timp de o săptămână după ce cei doi medici cardiologi au demisionat. În primele zile șase pacienți au fost transferați cu elicopterele SMURD la București.

ADVERTISEMENT

„Cei care au plecat au spus că e prea mult de muncă și e prea obositor și au ales să lucreze la cabinete particulare. Eu am și redus secția de la 80 la 40 de paturi, pentru a reduce volumul, dar degeaba. Am fost la toate congresele medicale, credeți-mă. Am fost la congres de cardiologie la București, cu flyere după mine, am insistat și la Ministerul Sănătății în urmă cu două luni și am spus că avem probleme, că ne pleacă toți. Pur și simplu nu găsim medici. Noi oferim, la Buzău, printre cele mai mari salarii și bonificații din țară. Ultimul medic care a plecat venise prin transfer, de la Ploiești, după care a demisionat de la noi și a zis că rămâne la cabinet la Vălenii de Munte”, a declarat, pentru G4media, managerul spitalului Claudiu Damian care a precizat că instituția pe care o conduce oferă printre cele mai mari salarii din țară, 17.000 de lei pe lună, 1.000 de lei pentru chirie, plus un bonus lunar de 3.000 de lei.

În această vară situația a fost dramatică și la Spitalul Județean de Urgență Ploiești, spital ce în teorie deservește circa 800.000 de persoane din județul Prahova, unul dintre cele mai bogate județe din țară, acolo unde după demisia a patru medici cardiologi după două luni doar un singur medic a putut fi angajat. Managerul unității sanitare a explicat că deși a publicat anunțuri de angajare constant, „doctorii preferă posturile din București”.

ADVERTISEMENT

Situația disperată a fost recunoscută și de ministrul Rafila, care a precizat că această criză de medici se resimte la nivel național și în special pe medicina de urgență și medicii de familie. Acesta a precizat că nu există o strategie pe termen scurt pentru eliminarea acestei probleme dar că a fost stabilit un parteneriat cu facultățile de medicină pentru o altă strategie de resurse umane.

„Sunt sute de localităţi din România care nu au asistenţă medicală primară, iar corpul medical este îmbătrânit, are o medie de vârstă de peste 55 de ani. Am făcut un parteneriat cu universităţile de medicină şi farmacie din România, pentru că o decizie legată de pregătirea profesională trebuie făcută împreună cu dascălii”, a spus ministrul PSD al sănătății la finalul lunii iulie.

ADVERTISEMENT

Medicii preferă Capitala și marile centre universitare

Experții din domeniu susțin că dacă majorarea salariilor din sistem pare să fi diminuat semnificativ exodul medicilor din țară, salariile mari nu sunt suficiente să-i atragă pe tinerii medici spre orașele din provincie, aceștia preferând Bucureștiul și marile centre universitare acolo unde posibilitățile de specializare continuă și avans în carieră sunt mult mai bune. De altfel, ultima statistică a Colegiului Medicilor arată că dacă în anul 2016 erau emise 1.462 de certificate profesionale curente, documentul pe care medicii îl cer pentru a profesa peste graniță, în anul 2020 numărul acestora a scăzut la 858.

„Toți medicii doresc să rămână în centrele universitare unde există dotările necesare ca să-și practice meseria la standardele la care au fost instruiți. Să-și înceapă cariera într-un spital unde sunt singuri și nu au niciun back-up, niciun mentor care să-i susțină, probabil că și aceasta reprezintă o altă cauză de stres. Nu e simplu să fii la început la carieră și să ajungi într-o secție nouă, fără un profesor care să-ți îndrume cariera.

Plus că, medicina este o facultate care durează șase ani și apoi alți cinci sau șase ani rezidențiatul, dacă vorbim de medici specialiști, ceea ce înseamnă că de multe ori, în 11-12 ani de când intră într-un centru universitar oamenii își fac deja planuri de viață, își cumpără un apartament, își întemeiază o familie și se desprind, de multe ori, de locul din care au venit. Și atunci să renunțe la investițiile pe care le-au făcut, câteodată cu prețul unor credite, nu e chiar ușor. Plus că, deși există mici excepții, consiliile județene nu suportă cu adevărat medicii care ar putea veni. Mai e și problema educației, toți își vor copiii să fie educați la liceele bune din București și așa mai departe. De multe ori, când ajungi în provincie este o lipsă de perspectivă”, a declarat, pentru FANATIK, medicul Bogdan Tănase, președintele Alianței Medicilor.

Sorin Paveliu, medic și analist pe probleme din sănătate, este de părere că majorarea salariilor medicilor nu este suficientă pentru a-i atrage spre orașele de provincie, subliniind faptul că atunci când un medic ia în calcul să se desprindă de orașul unde a terminat facultatea și rezidențiatul atunci acesta poate lua în calcul și orice alt oraș din Europa, acolo unde salariile ajung spre 10.000 de euro.

„În primul rând, este vorba de existența alternativei. Bucureștiul poate absorbi în momentul de față încă câteva sute sau mii de medici, cu precădere în sectorul privat. Cât timp există această alternativă, de ce să se ducă oamenii la Bacău când pot rămâne să lucreze în Capitală. Aceasta este principala motivație. A doua, dacă s-ar închide spitalele, dacă ar veni Colegiul Medicilor cu o limitare a numărului de medici care să lucreze într-o anumită zonă, atunci te-ai putea duce temporar în altă parte. Dar această limitare nu există în momentul de față. Sistemul nostru este foarte prost conceput, asta apropos de salariile mari.

În zonele limitrofe Bucureștiului, pe o rază de 150 km, nici nu rentează să ai medici, pentru că orice caz care este mai dificil îl sui în mașină și-l trimiți la București. Și atunci, tu ca medic bătrân și de-al locului nu ai nevoie de alți colegi, pentru că tu îți iei salariu fără să faci aproape nimic. Ți-a venit cazul grav, l-ai trimis mai departe și tu nu nici riscuri sau responsabilități. Îți vezi de salariu și de garda ta în continuare. Ceea ce face ca Giugiul, Călărașiul, etc., să aibă probleme reale de competență, în special”, a declarat, pentru FANATIK, Sorin Paveliu, care subliniază că situația financiară a unităților sanitare a fost agravată și de trecerea salarizării medicilor în sistemul bugetar.

„Avem această greșeală a includerii personalului medical din spitale în rândul personalului bugetar. Nu e normal să-i ceri spitalului să facă facturi, dar tu îi impui ce salarii să ofere medicilor. Nu e normal să nu modifici tarifele și să mărești salariile „bugetarilor” când vrei tu și apoi să te trezești că nu se mai corelează ce încasezi pe facturi cu salariul pe care-l mărești printr-o ordonanță”, a mai declarat Sorin Paveliu.

Potrivit acestuia principalul motiv pentru actuala criză rămâne totuși faptul că orașele din provincie nu oferă o calitate a vieții suficient de ridicată comparativ cu Bucureștiul de exemplu, unde există un număr uriaș de medici.

„Facultatea se termină în medicină la 29-30 de ani, vârstă la care majoritatea sunt deja căsătoriți, s-au ancorat în zonă, în special în centrele universitare, și în astfel de cazuri e aproape imposibil să-l mai muți de acolo. Cel mai mult contează stabilitatea. Vrei să stai într-un oraș civilizat și oraș civilizat la noi însemnând Bucureștiul. Este un oraș civilizat, cu toate minusurile lui, are un standard de viață ridicat. Vorbim de un oraș cu un PIB pe cap de locuitor mai mare ca cel al belgienilor.

În medicina de ambulator, cabinetele medicilor de specialitate – în mod normal acest sector este complet neglijat de către autorități. Și totuși nu fuge nimeni din București ca să se ducă la Câmpina de exemplu. În Capitală sunt 200 de endocrinologi. Este enorm. Și totuși, nu pleacă nimeni. Acceptă venituri incorect de mici, mai ales că aceștia nu sunt bugetari, și totuși nu pleacă din București”, a mai declarat, pentru FANATIK, Sorin Paveliu.

Situație disperată și la medicii de familie

Situația în rândul medicilor de familie pare a fi și mai gravă, existând un deficit între 1.500 și 2.000 de medici de familie față de necesarul calculat de CNAS în condițiile în care aproape jumătate dintre aceștia au peste 60 de ani și deci se apropie de vârsta de pensionare.

„Grupa de vârstă a colegilor mei este destul de înaintată, 40% dintre aceștia au peste 60 de ani, ceea ce este un semnal de alarmă destul de puternic, și specialitatea la rezidențiat este luată de un număr mic de medici, și nu toți încheie pregătirea, în sensul că se reorientează spre alte specialități sau activități mult mai bine remunerate”, a declarat, pentru FANATIK, medicul Gindrovel Dumitra.

Potrivit acestuia implicarea facultăților de medicină în rezolvarea deficitului de medici de familie în țară este doar o parte a soluției, autoritățile trebuind să ia în calcul particularitățile acestei specializări și motivele pentru care tot mai puțini studenți se îndreaptă spre această specializare.

„Expunerea precoce a studenților la practica cabinetelor de medicină de familie, plus la mediul rural, constituie unul dintre motivele prin care ei pot accepta după aceea această specialitatea. Altfel, dacă nu există această expunere, și există doar la nivelul spitalelor atunci este normal ca studenții să nu se îndrepte către această specialitate.

În momentul în care un student dă examenul de rezidențiat și alege să facă această specialitate el se reorientează pe parcurs pentru că, într-un fel sau altul, e de preferat să existe un statut de salariat în loc de unul de propriu-manager, având în vedere faptul că medicina de familie se desfășoară în cabinete de familie individuale sau sub alte forme, dar care au ca și caracteristică managementul pe care trebuie să ți-l faci la nivel de cabinet. Este mult mai dificil să-ți faci o listă cu pacienți, de la zero, astfel încât să poți să supraviețuiești, decât dacă te-ai angajat ca și salariat, unde nu contează de exemplu câte consultații faci la început pentru că salariul ți-l primești”, a mai declarat, pentru FANATIK, Gindrovel Dumitra.

Ce soluții pot exista?

În ceea ce privește soluțiile medicul Gindrovel Dumitra nu crede în oportunitatea unor burse speciale sau alte condiții de admitere la facultățile de medicină pentru elevii din aceste zone în speranța că, după terminarea facultății și a rezidențiatului, aceștia se vor întoarce să practice medicina în orașele natale.

„Facultatea de medicină trebuie să rămână în continuare principiul competenței ca fiind principalul principiu care este luat în calcul, și nu cel care se referă la proveniența din anumite comunități sau zone.

Există rezidențiat pe post, e drept nu pentru medicii de familie, dar cum am observat această strategie nu funcționează. Adică, atunci când acești studenți își termină rezidențiatul, tot există mijloacele legale prin care pot evita constrângeri contractuale. E greu să-i obligi, odată ce au absolvit. Piața muncii este liberă, dacă dumneavoastră v-ar impune o constrângere, să vă duceți să lucrați în afara localității, acest lucru e lovit de nulitate pentru că intră în conflict cu legile și drepturile fundamentale ale omului”, a mai declarat, pentru FANATIK, Gindrovel Dumitra.

Medicul Bogdan Tănase este de părere că problema nu stă în numărul de absolvenți de medicină ci în capacitatea autorităților locale din țară de a-i atrage pe medici.

„Nu e vorba de suplini numărul de studenți. Dacă ne uităm câți medici sunt pregătiți în fiecare an vom vedea că vorbim de o cifră aproape două mii. Deci nu vorbim de faptul că există o lipsă de medici, ci faptul că cei de acolo nu se pricep să-i atragă, dar există și excepții – sunt consilii județene care au reușit să facă spitale care au atractive pentru medici și au reușit să facă echipe care au mers. Probabil că soluțiile la aceste probleme sunt mai degrabă la nivel local”, a declarat acesta pentru FANATIK, subliniind că strategia cu rezidențiate de tip B, adică un spital care plătește pregătirea unui rezident care apoi se obligă se lucreze acolo, nu a funcționat.

Pe de altă parte Vasile Barbu, președintele Asociației Naționale pentru Protecția Pacienților, cauzele pentru această criză se găsesc în politica de resurse umane a ministerului din ultimii 10-15 ani, politică ce a permis doar anumitor spitale din țară să poată pregăti rezidenți.

„Ministerul a stabilit că doar anumite spitale din zonele universitare pot să aibă rezidenți. Celelalte spitale sunt văduvite astfel de a crea o perspectivă profesională pentru medicii de acolo și sub aspectul participării la învățământul medical dar și sub aspectul de a beneficia de informații, resurse logistice de educație medicală continuă și atunci că ei nu se duc către orașele municipii mici, mai ales cele care sunt și îndepărtate de zonele universitare.

E vorba de o politică proastă a Ministerului Sănătății și a Guvernelor, inclusiv actualul ministru care pare că nu-și găsește timp să rezolve această problemă arzătoare, în situația în care în următorii ani câteva mii de medici pe anumite specialități importante, cu patologii pe număr mare de pacienți vor ieși la pensie. Iar din spate nu sunt resurse pentru că nu s-au creat posturi pentru studenți. Avem circa 3.500 de oameni care ar putea intra în rezidențiat, pe diverse posturi deja, deci ar putea din start să aibă anumite posturi asigurate în spitale dar bineînțeles nu se întâmplă asta, ministerul ne spune mereu că nu sunt bani pentru salarizarea lor. Dar bugetul tot ei îl fac, deci ne prostesc în față”, a declarat, pentru FANATIK, Vasile Barbu.

Acesta subliniază că o soluție prin care universitățile ar avea voie să-și deschidă rezidențiate și în spitalele din orașele mici, cu medici asociați, ar reprezenta o soluție ce ar putea fi implementată în termen scurt. Potrivit acestuia în țară există exemplu unde autoritățile locale au reușit să se implice cu succes în atragerea medicilor, un astfel de caz fiind chiar la Alexandria, oraș aflat la 90 de kilometri de București.

„Vă dau exemplul spitalului județean din Alexandria, care ani de zile a fost văduvit de prezența medicilor specialiști pe anumite specialități importante, cardiologie, oncologie, necrologie. În ultimii ani și CJ, s-au schimbat acolo lucrurile de la plecarea lui Dragnea, și managerul au făcut niște eforturi deosebite, și noi ne-am implicat în aceste eforturi și vă spun, sunt medici din București care s-au dus chiar în Alexandria. Uneori fac naveta zilnic, li se decontează benzina, li s-au asigurat și locuințe ca atunci când sunt de gardă să aibă posibilitatea să rămână acolo, și se duc medici din București – s-a creat acolo o echipă de oncologi, o echipă de neurologi, cardiologi sunt acum în dezvoltare. Se poate. Depinde și de autoritatea locală și depinde și de crearea acelui cadru de rezidențiat, măcar pe unele specialități, eu cred că ar atrage și mai mult.

În aceste spitale nu există perspectivă profesională pentru medicul respectiv. El se duce acolo și rămâne toată viața medic specialist, apoi medic primar și atât. Sunt oameni care aspiră la mai mult. Îți trebuie și un nucleu de educație medicală continuă. Vă spun din proprie experiență, acești medici nu sunt prezenți la conferințele medicale din țară, nu fac educație continuă și adeseori managerul nici nu le dă voie să plece că nu are cine să-i înlocuiască pentru 2,3 zile”, a mai declarat Vasile Barbu pentru FANATIK.

ADVERTISEMENT