Orașul din Apuseni care era cel mai bogat din România. Oamenii purtau haine cusute cu aur sau îl presărau în mâncare

Acesta este orașul din Munții Apuseni care era, pe vremuri, cel mai bogat din România. Oamenii se îmbrăcau cu haine cusute cu aur. Alții îl presărau în mâncare, locuitorii fiind foarte înstăriți. Cu toate acestea, locul a rămas pustiu în prezent.

Orașul din Apuseni care era cel mai bogat din România datorită aurului

În trecut, orașul Abrud din județul Alba a s-a numărat printre cele mai bogate din Transilvania. Locuitorii acestuia munceau în minele de aur, motiv pentru care locul era unul prosper.

Deși era un oraș bogat, centrul istoric a rămas aproape pustiu în prezent, iar în Abrud locuiesc mai puțin de 4.500 de oameni.

Minele de aur din apropierea orașului datează din Antichitate, iar cele mai cunoscute sunt cele de la Roșia Montană, care se află la aproximativ 12 kilometri de oraș.

Digi24.ro

Pentagonul îi va prezenta vineri lui Elon Musk planurile în cazul unui război cu China. Reacția furioasă a lui Trump

Unii istorici au arătat că Abrudul era o localitate dacică și se numea Abruttus. În plus, aurul din zona sa a reprezentat motivul pentru care armatele împăratului Traian au intrat în Daca.

“Noi nu ezităm a crede că între motivele care au împins pe împăratul Traian să ocupe cu orice preț Dacia, principalul l-au constituit comorile în aur din Munții Metaliferi ai Abrudului (Auraria major sau Alburnus minor)”, scria istoricul  Ion Rusu Abrudeanu, în 1928, potrivit adevarul.ro.

Digisport.ro

Modric nu s-a ferit de cuvinte! Cum l-a numit pe Mbappe, după scenele care au făcut înconjurul lumii

Cu timpul, orașul Abrud s-a transformat într-unul dintre cele mia bogate orașe din zona Transilvaniei. “Din anul 1843 ne-a rămas un buget al Abrudului, care arată la venituri 4.691 florini și la cheltuieli 3.312 florini, iar avere a orașului în bani 17.066 florini și alte bunuri 5.667 florini”, a mai precizat istoricul.

Acest oraș avea “avere în bani gata” mai mare decât alte așezări, precum Cluj, Turda, Brașov, Mediaș, Bistrița sau Sebeșul Săsesc. Nu avea, însă, bugetul mai urcat decât orașele respective.

Abrudul a rămas cunoscut în istorie datorită aurului și prosperității de care se bucurau locuitorii săi, dar și satele din apropiere, precum Bucium și Roșia Montană. De-a lungul timpului, au avut loc mai multe răscoale care au dus la distrugerea orașului.

Cantități mari de aur au fost descoperite în Abrud

“Era un timp în care meseriașii și profesioniștii cu grămada alergau din toate părțile la Abrud și la Roșia, pentru că aceste două orașe montane își avea timpul lor cel de aur, când se da băieșilor în loc de cruceri galbeni de aur, când băieșii rivalizau unii cu alții, care dintre ei să livreze aur mai mult la Zlatna.

Atunci purta băieșul cizme cu ciucuri și pinteni de aur, iară soția lui strălucea în veștminte cusute cu flori de aur și de argint”, scria în Telegraful Român, în anul 1857. Oamenii făceau atunci calculele doar cu “galbeni” și voiau să își decoreze casele cu aur.

Pe vremuri, în Abrud, sute de locuitori preschimbau în monede aurul scos din minele aflate în apropiere. Aurul era primit la schimb topit, dar și netopit, iar oamenii îl foloseau pentru a-și cumpăra tot ce aveau nevoie.

Conform statisticilor descoperite de istoricul Ion Rusu Abrudeanu, din 1872 până în 1877, au fost schimbate 5.643 de kilograme de aur la oficiul de schimb al statului din oraș. Aceasta cantitate avea o valoare de aproximativ 9 milioane de florini.

Aurul care a fost preschimbat în bani era extras din 382 de mine și 6.613 lucrători au muncit în acestea. Era măcinat în 9.829 săgeți de șleampuri, însă în rapoarte nu era cuprins și aurul pe care localnicii îl munceau în minele din Munții Abrudului și îl schimbau la alte oficii, precum Zlatna, Viena, Budapesta sau Kremnitz.

În anii ’20, localnicii tranzacționau, la Abrud, sute de kilograme de aur. La finalul secolului al XIX-lea, istoricul își amintea că nu cunoștea sărăcia. Minele din jur produceau mult aur.

Deși localnicii erau muncitori, erau amatori de lux și destul de risipitori. Acest lucru se întâmpla deoarece câștigau banii destul de ușor, iar minele de aur erau bogate.

Aurul era pus și în mămăligă

Istoricul a mai menționat, de asemenea, că un locuitor din orașul Abrud era foarte bogat, atât de mult încât presăra mămăliga cu aur pisat în loc de sare. Mai mult, acesta își cumpăra arme de lux de la cel mai cunoscut armurier de atunci. După o vreme, acesta își pierduse averea.

“Cronicarii vechi scriu că pe vremea regelui Matei Corvinul, primarul Abrudului când mergea în sărbători la biserică, încălța cizme cu potcoave de aur, imitând pe regele Matei.

Tot cronicarii de mai sus spun că pe vremuri trăia la Abrud un locuitor cu numele Anghel, care era atât de bogat, încât în loc de sare, presăra mămăliga cu aur pisat ca nisipul și își cumpăra arme de lux de la cel mai renumit armurier italian cu numele Lazarino Comenazzo.

În urmă, după ce și-a pierdut averea în lux și petreceri, pe care le făcea în cârciuma unui anume Gligor, oamenii râdeau de el și îl întrebau: Unde-i pușca Lazarin? E la Gligor pentru vin! Dar pistolul Comenaz? Tot la el pentru vinars”, a mai precizat Ion Rusu Abrudan.

În primii ani de comunism, minele de Aur din jurul orașului au fost naționalizate. În anii 2000, acestea au fost închise. Locuitorii orașului, puțini la număr, care mai lucrează în minerit sunt angajați la cariera de cupru.

Centrul orașului a rămas pustiu în prezent. Multe dintre clădirile din oraș s-au degradat, cu timpul, iar altele nu mai sunt locuite. Puțini turiști vin în acest oraș, care e foarte liniștit, în general.

Abrudul a fost afectat de mai multe răscoale. Una a fost în 1784, în zilele Răscoalei lui Horea, dar și mai târziu în 1848 – 1849, la Revoluția din Transilvania.