Orașul din Europa care stă pe milioane de schelete. Românii îl vizitează pentru arhitectura superbă, clădiri impozante și mâncare delicioasă

Orașul din Europa, adorat inclusiv de turiștii români, care stă pe milioane de rămășițe umane. Mulți îl vizitează pentru că are o arhitectură superbă și clădiri impozante. Gastronomia de aici este foarte apreciată în toată lumea.

Orașul din Europa care stă pe milioane de schelete. Mulți români îl vizitează în fiecare an

Unul dintre cele mai vizitate orașe din Europa și din lume este Parisul, capitala Franței. Are clădii impozante și o arhitectură impresionantă, fiind vizitat mai ales pentru obiectivele turistice.

Gastronomia reprezintă un alt aspect care îi impresionează pe turiști, în Paris fiind numeroase restaurante ale unora dintre cei mai mari bucătari.

Cu toate că este un oraș foarte iubit de turiștii din toată lumea, puțini știu că s-a construit pe cel mai mare osuar din lume. Catacombele din Paris sunt cunoscute sub numele de “Regatul / Imperiul Morții”.

Digi24.ro

Celentano, mesaj-manifest după primul tur prezidențial: „Ne-am întors în Evul Mediu sau la piramide? Alo, faraoane, ce facem?"

Astfel, unul dintre cele mai iubite și vizitate orașe stă pe tunelurile a milioane de cadavre. O cercetare științifică inovatoare s-a ocupat de acest subiect.

O echipă de specialiști în arheologie și antropologie, condusă de Philippe Charlier, a decis să afle unele dintre misterele Parisului. Cercetarea a fost realizată pentru a dezvăluit cum și-au pierdut viața mai mulți parizieni și cum au ajuns în catacombe, dar și cum s-au dezvoltat anumite boli de-a lungul secolelor.

Un documentar din seria realizată de History Channel a prezentat mai multe informații despre atmosfera și istoria tunelurilor din Paris. Labirintul catacombelor este investigat pentru prima dată, în cadrul unui studiu științific.

“Cadavrele erau aruncate în puțurile vechilor cariere de piatră”, au precizat arheologii care analizează rămășițele din catacombele Parisului.

Digisport.ro

Câți bani a luat Ronald Gavril, după ce a câștigat titlul mondial, în gala organizată alături de Anamaria Prodan

“Cercetarea noastră examinează 1.000 de ani de istorie a sănătății publice în Paris și suburbii, medicina și intervențiile chirurgicale la care oamenii au fost supuși, precum și bolile de care au suferit.

Există și alte osuare în lume, dar acesta este, probabil, cel mai mare, deci unic. Este locul ideal pentru un studiu antropologic și paleoantropologic”, a declarat Philippe Charlier pentru The Guardian. Acesta a mai spus, totodată, că nu s-au realizat, până în prezent, studii serioase privind catacombele din Paris.

Cum ar fi murit parizienii ale căror trupuri se află în catacombe

La intrarea în catacombe, o rețea de tuneluri întinsă pe 300 km, aflată la 20 de metri sub pământ, există un semn pe care se află un avertisment, cu litere mari: “Opriți-vă! Aici este Imperiul Morții”.

În a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, autoritățile din oraș au decis exhumarea cadavrelor îngropate la Les Innocents, în apropiere de ceea ce se numește acum “Les Halles”, în centrul orașului, și din alte cimitire suprapopulate. Au fost invocate motive de sănătate.

“Se spune că oamenii beau, mâncau sau dansau într-o tavernă subterană când un zid se prăbușea, iar trupurile în descompunere cădeau peste ei. Imaginează-ți scena.

Atunci autoritățile și-au dat seama că cimitirele din Paris nu mai puteau face față numărului de morți. Au considerat că miasma era periculoasă pentru sănătatea publică, așa că a fost înființată o comisie pentru a decide ce să facă în legătură cu cadavrele.

Justificarea oficială era sănătatea publică, dar suspectez că, din cauza presiunii demografice, existau și interese financiare reale în recuperarea terenului pentru proprietăți”, a spus liderul proiectului.

În 1788 a început operațiunea de exhumare a cadavrelor. Acestea erau dezgropate și încărcate pe care, care erau trase de boi și deplasate prin oraș. Erau însoțite de un preot, către suburbiile de la acea vreme.

“Corpurile erau pur și simplu aruncate în puțurile de carieră nefolosite, utilizate anterior pentru extragerea pietrei necesare construcției Parisului, lăsându-le acolo unde cădeau”, a adăugat Philippe Charlier.

Ulterior, în 1810, nobilul Louis-Étienne Héricard de Thury,  inspectorul general al carierelor, a spus că trebuie să se arate respect față de cei decedați. Acesta a organizat craniile și oasele lungi în pereți decorativi, care sunt cunoscuți sub numele de “hagues”.

Cum au ajuns să fie utilizate catacombele

Locul a fost transformat, astfel, într-un “spațiu care putea fi vizitat, nu doar pentru turiști, ci și ca un fel de cabinet filozofic cu inscripții gravate”. Oasele erau, însă, într-o stare de dezordine care semăna cu dărâmăturile.

Cimitirele, așa cum sunt cunoscute astăzi, nu existau în secolul al XVIII-lea. Acestea erau mari terenuri deschise cu gropi comune și se aflau în centrul Parisului. Atunci când o persoană murea, era pusă într-o groapă comună, acoperită cu scânduri.

Oamenii au început să fie tot mai interesați de știință și medicină, iar persoanele decedate au fost îndepărtate din centrul orașului. Cimitirele au fost mutate în afara Parisului. Pentru că a existat preocuparea legat de cine va plăti terenurile, s-a propus soluția folosirii catacombelor.

Tunelurile au devenit un loc de reculegere, iar până în 1960 s-au ținut slujbe religioase acolo. În catacombe s-ar afla rămășițele a aproximativ 6 milioane de parizieni. Este un număr de trei ori mai mare decât al celor vii, întrucât populația actuală este de aproximativ 2 milioane de locuitori.

“Hagues” reprezintă structuri decorative formate din oase. Acestea cuprind cranii și oase lungi, care sunt aranjate estetic, similare cu zidurile din piatră uscată.

Acestea servesc scopuri funerare, dar și turistice, fiind aflate în catacombele din Paris. Aranjamentele reprezintă o parte importantă a patrimoniului turistic și sunt realizare pentru onorarea celor decedați.

Una dintre “hagues” a cedat în 2022, din cauza infiltrării apei. Acela a fost momentul în care locul a fost cercetat mai bine de echipa lui Charlier de la Universitatea Versailles și Saint-Quentin-en-Yvelines.

După ce au analizat rămășițele din catacombe, cercetătorii au constatat că acolo s-ar afla, de fapt, peste șase milioane de persoane decedate.