România este una dintre țările Uniunii Europene unde diferența de dezvoltare dintre capitală și restul regiunilor este printre cele mai mari. Conform unui raport GfK, Bucureștiul a atins, în premieră, nivelul mediu al puterii de cumpărare din Europa.
Cu toate că veniturile bucureștenilor au crescut, și prețurile s-au majorat semnificativ. Astfel, locuitorii din capitală au ajuns la o putere de cumpărare anuală de 18.580 de euro pe persoană, adică aproximativ 1.548 de euro lunar.
În comparație, acest nivel este de două ori mai ridicat față de media națională. Doar zece județe din România au un nivel de trai peste media națională, printre ele numărându-se Cluj, Timiș și Ilfov, care se situează în fruntea clasamentului.
La nivel european, în 2024, puterea de cumpărare medie a atins 18.768 de euro per locuitor. Cu toate acestea, între țările europene există diferențe semnificative.
Cetățenii din Liechtenstein, Elveția și Luxemburg beneficiază de venituri net superioare restului Europei, în timp ce Kosovo, Belarus și Ucraina înregistrează cele mai mici niveluri. De asemenea, în acest an, Regatul Unit a urcat trei locuri în clasament.
România se află pe locul 32 în Europa în ceea ce privește puterea de cumpărare per cap de locuitor, cu o medie de 9.092 de euro anual. În regiune, Cehia se situează pe locul 24, Polonia pe 27, iar Ungaria pe 30, în timp ce România a urcat o poziție față de anul trecut.
Dintre cele 42 de țări analizate, 16 depășesc media europeană în privința puterii de cumpărare, iar 26 se află sub acest nivel, printre care și Spania, ușor sub media europeană. Ucraina ocupă ultima poziție, locuitorii săi având la dispoziție doar 2.878 de euro anual, reprezentând doar 15% din media europeană.
„La 3,9%, creșterea nominală a puterii de cumpărare în Europa este semnificativ mai moderată decât în cei doi ani precedenți. În același timp, însă, rata inflației este și ea în scădere, ceea ce înseamnă că cel puțin creșterea prețurilor de consum ar trebui absorbită.
Din fericire, tendința țărilor cu putere de cumpărare mai slabă este de a înregistra o rată de creștere a puterii de cumpărare mai ridicată, ceea ce înseamnă că decalajul puterii de cumpărare în Europa continuă să se reducă, iar veniturile converg încet. Cu toate acestea, diferențele dintre țări și în interiorul țărilor rămân mari în 2024”, comentează Markus Frank, expert în domeniul soluțiilor de geomarketing al NIQ-GfK.